Degetul mic se află în corelaţie cu conştiinţa, cu mentalitatea şi cu viziunea generală asupra vieţii.
A venit şi rândul degetului mic. Considerat încă din Evul Mediu degetul bunelor maniere şi a atitudinii aristocratice sau nobile, degetul mic are totuşi un rol important în raport cu celelalte patru. Poate că multă lume nici nu s-a gândit la rolul fiecărui deget, dar asta nu le diminuează deloc importanţa, luate chiar şi separat.
Am testat de-a lungul anilor în diferite situaţii utilitatea singulară a fiecărui deget, aplicând chestiunea la treburi simple pe care orice om le face acasă la el. De exemplu, dacă vreţi să scrieţi cu un pix, vă puteţi lipsi fără probleme de degetul arătător, căci puteţi apuca micul obiect cu degetul mare şi cu cel mijlociu sau chiar cu inelarul, pentru cei care deprind o detexteritate mai mare. Sau dacă aveţi treabă prin bucătărie şi folosiţi oale, tigăi sau alte obeicte, puteţi folosi doar 2-3 degete din 5 fără nici un fel de problemă. Dar… când vin vorba de degetul mic, în anumite circumstanţe problema se schimbă destul de mult.
Fiind situat la marginea palmei, degetul mic are rol de încheietor de pârghie, ca să folosim o expresie încă neîntâlnită până acum. Palma noastră este o pârghie complexă şi orice element, precum degetul mic, care este scos din ecuaţie, poate face acţiunea palmei şi implicit a mâinii lipsită de eficienţă.
De exemplu, există situaţii în care despărţirea degetului mic de celelalte determină ineficienţă, luaţi spre exemplu un ciocan şi încercaţi aşa ca un exerciţiu să bateţi un cui într-un lemn. Veţi vedea că nu prea o să puteţi, deoarece degetul mic, având rol de încheietor şi stabilizator, lipseşte din mecanica mâinii. La fel este şi în cazul în care strângeţi un şurub cu o şurubelniţă, în timp ce separaţi degetul mic de celelalte înfăşurate pe mânerul şurubelniţei. Deci vedem că totuşi degetul mic are un rol mai important decât am crede.
Interesant si folositor