„Țăcăneala” este un semnal de alarmă al sufletului care ne anunță că suntem prea mult „în exterior” sau prea mult „în cap”.
Conceptul de „țăcăneală”, utilizat frecvent în limbajul colocvial pentru a descrie comportamente bizare, ascunde în spate o realitate energetică complexă. Din perspectivă spirituală, această stare nu este o defecțiune organică, ci o rupere de ritm între straturile ființei. Omul este un ansamblu de corpuri subtile – eteric, emoțional și mental – care trebuie să vibreze în armonie. Când un „instrument” începe să sune fals, apare senzația de pierdere a centrului, o stare în care individul nu mai este ancorat în „Aici și Acum”, ci devine prizonierul unor curente energetice pe care nu le mai poate guverna…
