Capacitatea lui Jules Vernes de clar-percepție l-a ajutat să sondeze în mod mistic toate căile imaginației, asemuindu-se din punctul acesta de vedere cu Nostradamus.
Un subiect mai puțin obișnuit, dar nu mai puțin decât cel puțin fascinant…
Jules Verne, celebrul scriitor francez de romane de anticipație, care ne-a încântat copilăria nouă tuturor… Vă mai aduceți aminte, de colecția aceea cartonată, cu un format tip A4 apărută pe vremea lui Ceașcă, alcătuită din 41 de volume? Atât de apreciate erau acele cărți! Datorită prodigioasei sale opere, în Franța în Paris unul dintre marile bulevarde poartă numele său.
Nu știu câți dintre voi știți că în aceste opere fantastice ale scriitorului francez de anticipație România apare în cinci dintre ele! Da, este vorba despre următoarele volume: „Keraban Încăpățânatul” scrisă în 1882, „Mathias Sandorf” scrisă în 1885, „Claudius Bombarnac” scrisă în 1891, „Castelul din Carpați” – 1892 și „Pilotul de pe Dunăre” – 1901. În prima lucrare, personajul Keraban trece prin Dobrogea în călătoria sa în jurul Mării Negre. În „Mathias Sandorf” castelul acelui conte care este personajul principal se află în Transilvania. Apoi în „Claudius Bombarnac” unul dintre călătorii clandestini aflat în vagoanele trenului Marele Transatlantic este un român pe numele său Cincu care plecase să o întâlnească pe logodnica sa Zinca la Pekin. În renumitul roman după care s-a făcut și un film „Castelul din Carpați” întreaga acțiune are loc în Transilvania. Și în fine în ultima dintre cele cinci lucrări menționate, ultima etapă din călătoria pe Dunăre descrisă în roman are loc între Porțile de Fier și Delta Dunării. Foarte interesant, așa e? În condițiile în care Jules Verne nu a călătorit niciodată în România, deși în această privință există unele surse care spun că s-ar fi deplasat incognito în țara noastră, deoarece ar fi cunoscut o româncă originară din Transilvania pe numele ei Luiza Muller, de loc din Homorod – județul Brașov.
Dar ce rost avea ca un scriitor francez să aibă o relație intimă și secretă pe deasupra cu o româncă, când în Paris existau de asemenea atâtea femei frumoase și serioase? Mai ales că el era deja la 23 de ani scriitor! Nu prea se leagă chestiunea, deși dacă ar fi să dăm crezare unei asemenea ipoteze, deoarece nu există nicio dovadă în acest sens, acea Luiza Muller ar fi călătorit împreună cu Jules Verne pe Dunăre până la Giurgiu, apoi cu trenul spre București și ulterior Brașov, trecând astfel prin mai multe regiuni vreme de câteva săptămâni, cu o asemenea ocazie scriitorul francez vizitând și Castelul Colț din satul Suseni, Hunedoara, care ar fi putut fi mai târziu sursa de inspirație pentru romanul „Castelul din Carpați”. Însă neexistând dovezi așa cum am spus, asemenea aspecte țin doar de partea speculativă a unei posibile realități.
Desigur că tânărul Jules Verne, sprijinit de banii tatălui său care voia ca el să devină avocat, a călători în Algeria, în Anglia, și prin Europa de Vest, dar niciodată nu a ajuns de exemplu în America de Sud, în America de Nord, în arhipelagul polinezian sau în Asia – India, China sau Mongolia. Romanele sale în marea lor majoritate, precum „Cinci săptămâni în balon”, „Ocolul Pământului în 80 de zile”, ori faimosul „20.000 de leghe sub mări”, „Insula cu elice”, „Casa cu aburi”, „Robur Cuceritorul”, „O călătorie spre centrul Pământului”, „Un oraș plutitor” sau nu mai puțin celebrul „De la Pământ la Lună”, și am citat doar câteva din cele 62 de romane traduse în 148 de limbi, conțin descrieri atât de exacte ale acelor locuri și chestii specifice încât ai spune că Jules Verne a fost el însuși în toate acele locuri! Nu știu dacă autorii SF ai secolului 20au opere atât de vaste în acest sens. Poate doar Arthur C. Clarke și Asimov să concureze cu Jules Verne, dar cu siguranță francezul e pe primul loc.
Ceea ce fascinează totuși la Jules Verne în toată literatura sa nu este un viitor utopic pe alte planete, prin alte lumi din galaxie sau prin lumi alternative cum găsim la scriitorii de literatură SF din secolul 20 încoace, ci o sumedenie de aspecte reale ale lumii noastre care se împletesc atât cu fantasticul, cât și cu elementele de science-fiction precum în „20.000 de leghe sub mări” unde misteriosul Căpitan Nemo (Nemo înseamnă „nimeni”) conduce un submarin care de abia în secolul 20 este inventat ca vehicul subacvatic. Ori ca în romanul „De la Pământ la Lună”, în care Jules Verne descrie cu o exactitate uluitoare toate caracteristicile acelui obuz care urma să fie trimis spre Lună doar cu trei oameni!! Ca să nu mai spunem de performanța submarinului Nautilus din „20.000 de leghe sub mări”, de 50 de noduri pe oră, în condițiile în care azi submarinele nucleare moderne sunt capabile să atingă de abia 35-38 de noduri pe oră. Dar în privința obuzului trimis spre Lună din romanul său, Jules Verne s-a întrecut pe sine. De ce? Pentru că așa cum au fost comparate datele din romanul său cu cele ale modului Apollo, s-a constatat nu doar că greutatea, mărimea și alte caracteristici ale obuzului erau identice la zecime cu cele ale modulului Apollo, ci și numărul de membri – 3, precum și numele tunului din romanul scriitorului francez care se numea Columbiad, având în vedere că modulul de comandă al misiunii Apollo 11 s-a numit „Columbia”! Mai mult decât atât, locul de unde urma să fie lansate și proiectul obuz din romanul lui Jules Verne, și misiunea Apollo era același – Florida! De unde ar fi știut Jules Verne cu peste 100 de ani înainte că de acolo urmau să fie lansate toate misiunile spațiale americane? Din acest punct de vedere este cunoscut azi în astrofizică faptul că cea mai bună lansare de nave și echipamente spre Lună este de pe linia Ecuatorului, dar în privința asta Jules Verne ar fi putut alege în romanul său orice regiune aflată la Ecuator, fie din Statele Unite, fie din Africa, fie din Asia, deoarece aceste continente sunt traversate de Ecuator.
Și revenim la chestiunea cu descrierea exactă a locurilor, a specificurilor acelor locuri aflate la mii și zeci de mii de kilometri depărtare de Paris, locul unde Jules Verne își începuse seria romanelor sale, serie întitulată „Călătorii extraordinare”. Din sursele biografice aflăm că el avea mulți prieteni care călătoriseră în alte zone ale lumii, dar oricât de mult ar fi cunoscut aceștia despre anumite locuri, tot nu este suficient pentru a oferi răspunsuri la întrebarea „de unde știa Jules Verne atâtea detalii?”
Ei și de aici începe magia explicațiilor despre Jules Verne…
vreau revista cosmos im pdf digital.
vä multumesc anticipat!
Buna ziua, lucram la o varianta PDF