Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana pot fi interpretați, în afară de imaginea lor ca personaje de basm, și ca lideri pleiadeeni aflați pe Pământ în misiunea lor civilizatoare.
Cine nu a auzit de Făt-Frumos când erați în vremea copilăriei, când eram fascinați de acest personaj mitologic care se confrunta cu o mulțime de obstacole și inamici? Basmele românești, indiferent că au fost scrise Petre Ispirescu, de Eminescu sau de alți autori ceva mai târziu în diferite variante, conțin și acum un fir aproape invizibil de aventură spirituală precum Luke Skywalker din Războiul Stelelor, care era și el tot un fel de Făt-Frumos, care se duce să o salveze pe Prințesa Leia – o altă Ileana Cosânzeana, din fortăreața Zmeului Darth Vader. Doar că Vader e un Zmeu mai șmecher, de anvergură galactică, are armură, sabie laser și se deplasează cu diferite nave prin galaxie. Cumva dacă stăm să ne uităm puțin la Războiul Stelelor, parcă împrumută ceva și din mitologia basmelor noastre românești, pe lângă mitologia altor popoare. Căci în cele din urmă, aventurile lui Luke Skywalker, la fel ca cele ale lui Făt-Frumos, simbolizează călătoria inițiatică spre maturizarea și devenirea spirituală. Și vom vedea ce legătură există între aceste două personaje – Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana – și civilizația Pleiadelor, căci pentru cine cunoaște câte ceva din domeniul ezoteric și al chestiunilor referitoare la lumile extraterestre, indiciile se găsesc bine ascunse în forma narativă a aventurilor lui Făt-Frumos.
Despre aceste întâmplări fabuloase prin care trece Făt-Frumos au scris Petre Ispirescu și Mihai Eminescu, deși conținutul acestor basme a fost preluat din folclorul popular. Deci putem spune că filonul acesta mitologic poate fi foarte vechi, poate chiar mult mai vechi decât vremurile în care strămoșii noștri geto-dacii au existat. Poate chiar cu mult înaintea acestora. Și este evident că fiind niște basme cu rol inițiatic, dincolo de aspectul lor de povești nemuritoare, informația rămasă și atât de bine încifrată în stilul narativ a străbătut timpul până în epoca noastră modernă. Căci ce este spiritual este nemuritor. Unul dintre aspectele cele mai interesante în călătoria inițiatică a lui Făt-Frumos este cel din basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, care ilustrează fără niciun dubiu o deplasare spațio-temporală. Ideea unei translatări de acest tip într-o lume paralelă a Pământului nu se prea potrivește cu ideea unei simple călătorii, așa cum ar crede unii sau alții dintre cei care au citit comentarii de tip ezoteric despre acest basm. Ajungând după câteva peripeții în tărâmul „tinereții fără bătrânețe”, acolo el întâlnește trei zâne surori, care locuiau într-un palat la care „la soare de puteai uita, dar la el ba”. Asta este o reprezentare a unor clădiri precum cele din filmele SF, inundate practic de lumină, atât de strălucitoare dar de o strălucire reconfortantă. Valea Plângerii de care zânele îl avertizează să nu se apropie este în realitate o zonă în care se întrețes dimensiunile și acolo Făt-Frumos își amintește de părinții săi de pe Pământ. De ce spun „de pe Pământ”? Pentru că acel tărâm magic nu se afla pe Pământ într-o lume paralelă, ci undeva departe în spațiu. Și vom vedea unde…