Aşa cum menţiona Thoth într-una dintre tăbliţele sale, aceste creaturi ale întunericului cu formă astrală serpentiformă au omorât unii regi din vechime, prin diferite mijloace, şi le-au luat locul preluându-le şi înfăţişarea, deci vorbim aici despre o capacitate genetică de mimetism complet.
Migraţia civilizaţiei atlante dintr-o regiune în alta a lumii constituie o enigmă din perspectiva descifrării moştenirii sale. Aceasta s-a putut perpetua în interiorul vechii civilizaţii a Egiptului, dar la fel de bine unele ramuri atlante au putut migra, cel puţin după a treia şi ultima catastrofă a acelui imperiului, către zonele sudice ale Europei.
Ar fi chiar interesant să ne întrebăm de ce au existat – cel puţin conform consemnărilor cronicarilor greci ai acelor vremuri – trei perioade ale perpetuării Imperiului Atlant. Altfel spus de ce s-a întâmplat aşa, ca Atlantida să treacă la intervale diferite de timp prin trei catastrofe? A fost oare o pedeapsă divină?
Au dus atlanţii un război lung şi nimicitor cu reptilienii infiltraţi, aşa cum menţiona Thoth Atlantul în tăbliţele sale? Sau au fost victimele unui război de tip nuclear de pe urma căruia la nivel genetic au suferit mutaţii şi au devenit astfel vechii egipteni? Iată ipoteze şocante şi tulburătoare cu atât mai mult cu cât ultima variantă este cea mai plauzibilă şi întruneşte toate condiţiile unei realităţi întâmplate cu zeci de mii de ani în urmă.