Cine muncește acolo unde nu-i place, ci are jobul acela de nevoie, aceia se trădează pe sine și riscă să-și rateze viitorul. De ce?
PROBABIL UNORA NU LE VA CONVENI CE VOI SCRIE AICI… Mă uit peste tot în jurul meu, atunci când merg pe stradă sau cu metroul ori autobuzul, tot felul de situaţii şi aspecte care oferă indicii despre starea naţiunii.
Adulţii, blazaţi şi plini de frustrări, par că sunt fiecare într-o lume a lor, unde se refugiază din faţa ofensivei tineretului plin de avânt “revoluţionar” contra generaţiilor adulte. Deşi noi nu percepem în mod evident o asemenea stare de lucruri, în realitate se desfăşoară zilnic un război surd al generaţiilor.
Adulţii, prea plictisiţi cu propriile probleme, evită discuţiile existenţiale cu proprii copii, aceştia scăpând ca porcu în păpuşoi către orizonturi decadente şi degenerate unde valorile perene sunt înlocuite de vise lipsite de consistenţă, droguri, distracţie, lipsă de experienţă, sfidarea bunului simţ, decadenţa moralităţii şi nu în ultimul rând de foamea asta viscerală de bani.
Bani, bani, bani şi iar bani! De parcă în lumea asta ar exista numai banii! În felul ăsta, şi mai ales datorită condiţiilor socio-economice de la noi, majoritatea tinerilor fug după cai verzi pe pereţi către joburi oferite de companiile străine. Nimic rău în asta dacă tinerii români ar fi respectaţi şi trataţi precum cei din Occident, însă nu este deloc aşa. Faptul că sunt nevoiţi să se umilească lucrând la companii străine, îi face şi mai frustraţi, chiar dacă lefurile de acolo sunt incomparabil mai consistente decât cele de aici, dar în acelaşi timp mai mici decât ale tinerilor din ţările vest-europene.
Astfel ura lor viscerală şi inconştientă faţă de adulţi – proprii părinţi uneori – dar şi foamea de bani îi face să-şi uite adevăratele rădăcini şi valori autohtone strămoşeşti, mintea lor fiind treptat acaparată de mirajul Occidentului. Respectul lor pentru valorile româneşti dispare treptat deoarece mintea majorităţii lor se distorsionează. Ceea ce era cândva frumos în sufletele acestor tineri români începe să se urâţească, se deformează, riscând să dispară cu totul din lumea lor interioară. Relaţiile bune avute cândva se degradează şi ele pentru că pentru aceşti tineri va conta doar banul şi afirmarea cu orice preţ, ca rezultat al frustrărilor anterioare din ţară.
Este adevărat că dacă vrei să te afirmi aici la noi îţi trebuie mult curaj şi multă pricepere, dacă nu ai capital şi vrei să începi o afacere. Dar mulţi tineri români au dovedit că se poate să reuşeşti şi aici la noi, deşi cu multă muncă.
Unii tineri chiar dacă aleg să lucreze în străinătate, sunt mai conştienţi şi-şi păstrează latura sufleetască nealterată de mirajul Occidentului, dar aceia au un nivel mai evoluat şi înţeleg care e problema.
Ceea ce este trist şi îngrijorător la majoritatea tinerilor români este că aleargă după joburi în străinătate, uneori chiar şi aici la noi, unde să nu muncească mult, să ia bani cât mai mulţi dacă se poate, uitând în naivitatea lor că în Occident dacă nu munceşti serios şi uneori chiar pe rupte, nu poţi păstra acel job şi nici bani nu vei aduna aşa cum vrei. Şi uite aşa tinerii noştri care au şi facultate făcută se trădează pe ei înşişi. De ce? Pentru că ei uită că adevărata valoare a muncii prestate nu stă în câţi bani câştigi, în ce fel de job ai, ci în ce poţi şi cât poţi face ceva util pentru semenii tăi prin munca realizată.
Altfel, oricât de bine plătit ar fi un job, dacă nu-ţi aduce satisfacţia sufletească meritată, n-ai făcut nimic.
CINE MUNCEŞTE ACOLO UNDE NU-I PLACE, CI ARE JOBUL ACELA DE NEVOIE, ACEIA SE TRĂDEAZĂ PE SINE ŞI RISCĂ SĂ-ŞI RATEZE VIITORUL. DE CE? PENTRU CĂ NU-ŞI CUNOSC MENIREA, ŞI DACĂ NU-ŢI ÎNDEPLINEŞTI MENIREA, ŞI MAI ALES DACĂ NU ŢI-O CUNOŞTI, TIMPUL TE VA TAXA NEMILOS. PENTRU CĂ TIMPUL NU NEGOCIAZĂ CU NIMENI!
ŞI AŞA CUM SPUNEA ARSENIE BOCA: “CINE ARE MINTE, SĂ IA AMINTE!”
