Jeshua/Iisus

Mistificarea impusă de către biserică, a fost făcută cu scopul de a-l separa pe Jeshua/Iisus de oameni și a-l transforma într-un instrument/idol.

Momentul crucificării este descris de însuși Iisus de-o manieră cutremurătoare din perspectiva minții umane. Deși avea toate învățăturile spirituale însușite din toate locurile pe unde fusese, deși cunoștea toate firile și apucăturile și relele umane, Jeshua își descrie propria agonie, pe cruce fiind – de fapt nici măcar nu era o cruce, ci doar niște lemne asamblate cumva perpendicular, dar biserica a răstălmăcit contextul – el avea de-a face cu ceva cu totul și cu totul nou: durerea! Durerea trupului, dar nu acea asprime și exigență a postului și a tehnicilor spirituale, ci efectiv durerea provocată de distorsionarea forțată a structurii moleculare a corpului său. Biserica a distorsionat mult acest eveniment, ducându-l către apogeul fanatismului religios. În realitate Jeshua/Iisus a vrut ca nimeni să nu fie afectat de ceea ce el trăia, cu toate că discipolii săi, inclusiv Maria și Myriam, așa cum ne relatează volumul 2, erau copleșite de ceea ce se petrecea.

Relatarea impusă de către biserică, cum că mormântul a fost găsit gol și Iisus nicăieri, este un fals, căci așa după cum însuși Jeshua relatează, el a intrat în starea de comă, nicidecum nu murise în adevăratul sens al cuvântului. La fel am scris și noi, în urmă cu mulți ani, inclusiv aici în revistă. Iisus nu murise, ci intrase în comă. Iar cei trei magi care au fost prezenți la nașterea sa, emisari ai Shamballei, i-au fost aproape chiar și în momentul crucificării. Ei sunt cei care l-au luat din mormânt și l-au dus în altă parte a Ierusalimului, unde i-au acordat primul ajutor. Mistificarea impusă de către biserică, referitor la faptul că i se închiseseră rănile de la cuie, și ridicarea sa într-un nor de lumină strălucitoare mai târziu în fața apostolilor, a fost făcută cu scopul de a-l separa pe Jeshua/Iisus de oameni și a-l transforma într-un instrument/idol cu care creștinii au fost manevrați și controlați vreme de 2000 de ani.

În realitate, având corp omenesc, care ca orice corp se supune legilor Creației, Iisus a plecat în afara Ierusalimului, unde a stat și a fost îngrijit vreme de multe luni de zile de către cei trei magi, de Myriam, și de câțiva dintre discipolii săi. Era normal să fie așa. Întrebarea de ce n-ar fi putut să și le închidă la loc singur, așa cum făcuse cu atâtea sute de bolnavi din Ierusalim și din împrejurimile acestuia, are un răspuns în momentul de pe cruce…

Conținut dedicat abonaților. Nu ai cont? Click aici.

   
Următorul episod<< Adevărata istorie a lui Jeshua/Iisus (II)

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?