ADN-ul, un program viu
© Kateryna Kon / Bigstockphoto

Este ADN-ul un limbaj universal?

Despre ADN am mai scris şi vom mai scrie, de fiecare dată venind cu noutăţi şi puncte de vedere foarte interesante în privinţa asta, deoarece din rezultatele obţinute de către cercetători se pare că ADN-ul este singurul lucru din Univers care nu are început şi nici sfârşit. Cum s-ar spune ar putea fi considerat o enigmă perpetuă. Şi asta deoarece misterul celor patru nucleotide de bază care alcătuiesc ADN-ul constă în ceea ce conţin acestea.

ADN-ul este singurul lucru din Univers care nu are început şi nici sfârşit.

S-ar putea spune că deşi sunt doar patru elemente de bază, Adenina, Guanina, Citozina şi Timina, ele se combină doar în formulă de trei. De ce în trei şi nu doar câte două?

Acesta rămâne încă un mister foarte adânc, având în vedere că vorbim aici despre şiruri informaţionale care se combină într-o ordine pe care noi nu o putem cuprinde cu mintea, pentru simplul motiv că sunt fără început şi fără sfârşit. Încă nu se ştie de ce nucleotidele se combină doar în formula de trei, dar ceea ce este foarte interesant de studiat este modul în care acest program informaţional se comportă în relaţia cu toate formele de viaţă.

Fiind patru elemente de bază, conţin în ele câtre trei componente – respectiv o bază azotată, un zahar şi un radical fosforic. Desigur că nu vom intra aici în detalii medicale sau academice, dar am enumerat principalele componente ale nucleotidelor ca să înţelegeţi din ce sunt alcătuite şirurile informaţionale care la nivel cuantic-energetic interacţionează permanent între ele.

Zaharul este un monozaharid cu 5 atomi de carbon în structura sa şi împreună cu celelalte două componente structurează şiruri de informaţie determinând compuşi din ce în ce mai complecşi.

ADN-ul, un program viu

Foarte interesant de asemenea este şi mecanismul prin care cele patru nucleotide funcţionează.

Aşa cum a demonstrat ştiinţa prin numeroase cercetări, Adenina se combină doar cu Tiamina, iar Guanina doar cu Citozina. Din acest punct de vedere cele trei componente ale fiecărei nucleotide se combină cu alte trei din nucleotidele celelalte şi iarăşi întâlnim un aspect foarte interesant. Şi anume că între Guanină şi Citozină se formează câte 3 legături, în baza celor trei componente enumerate anterior, ce au la bază Hidrogenul, în timp ce la perechea vecină Adenină-Tiamină cele trei componente realizează doar câte 2 legături.

Toate aceste combinaţii foarte interesante şi interactive duc la ideea celor 8 trigrame din I Ching – Cartea Transformărilor care se combină între ele formând 64 de hexagrame. Aceste combinaţii ale hexagramelor sunt în realitate cele 64 de combinaţii ale componentelor nucleotidelor – cei 64 de codoni – şi de aici se dezvoltă ideea genomului uman cu atâtea şiruri informaţionale înfăşurate acolo pe nivelele cuantice ale fiinţei noastre.

I-Ching ADN
Mergând mai departe cu explicaţiile despre I Ching, cele 8 trigrame se combină între ele formând întregul sistem al I Ching-ului. În altă ordine de idei se formează 64 de combinaţii ale acestor trigrame, acelaşi 64 pe care ca număr îl întâlnim în domeniul geneticii unde găsim cei 64 de codoni care compun zestrea genetică umană.

O asemenea realitate care se manifestă permanent în interiorul fiinţei noastre are grijă ca viaţa noastră să decurgă din toate punctele de vedere cât mai echilibrat posibil. Însă având un liber arbitru, şi mai ales fără să cunoaştem suficient despre structura noastră, printre altele ne permitem să ne lăsăm influenţaţi de tot felul de factori negativi – de la vorbele şi atitudinile noastre negative până la reclame pompoase încărcate la greu cu mesaje subliminale. Credeţi că acestea din urmă nu-şi descarcă informaţia lor negativă în mental? Apoi din mental ele sunt preluate ca stare energetic-informaţională şi ajung în nivelele noastre ADN.

Cercetările efectuate asupra ADN-ului au pus în evidenţă faptul că acesta poate influenţa mediul exterior care la rândul său poate influenţa ADN-ul, deci există un mecanism reciproc şi dacă noi lăsăm elementele mediului ambiant să ne influenţeze negativ, atunci starea noastră de sănătate are toate şansele să se deterioreze în timp.

ADN-ul poate influenţa mediul exterior care la rândul său poate influenţa ADN-ul.

Ca să puteţi înţelege cum funcţionează mecanismul acesta atât de misterios şi de fantastic al ADN-ului, închipuiţi-vă că mama sau bunica voastră stă în fotoliu şi croşetează la o vestă de lână. Este şi asta o mică artă să ştii cum să faci ochiurile şi să le îmbini între ele astfel încât să se formeze rând după rând şi în cele din urmă să ia forma logică a unei veste.

În cazul acesta mama sau bunica ar fi în rolul Creatorului care cu fiecare ochi croşetat realizează şiruri de ADN care puse unele peste altele vor lua diferite forme, depinde ce formă vrea să „croşeteze” Creatorul. Deci aţi prins ideea. Doar că toate şirurile acestea de ADN sunt alcătuite chiar din gândurile şi ideile Creatorului şi dacă ne uităm numai pe Pământ la bogăţia faunei şi florei, ne dăm seama în câte miliarde de combinaţii poate lucra Creatorul pornind doar de la 4 nucleotide, fiecare cu câte 3 componente în interior.

Şirurile informaţioanle din ADN sunt alcătuite chiar din gândurile şi ideile Creatorului.

Aceste combinaţii între cele patru nucleotide folosesc diferite procente ale celor trei componente din nucleotide, în cursul unui asemenea proces, de aceea chiar combinaţiile lor procentuale sunt vaste. Ştiinţa la ora actuală a identificat un aspect referitor la numărul de combinaţii ADN între două persoane în cazul părinţilor, fiecare dintre ei având aproximativ 8,4 milioane de combinaţii ce se pot produce, şi dacă ne raportăm la fiecare cuplu în societate, există un rezervor genetic de 70, 6 milioane de combinaţii pe care cei doi indivizi, el şi ea, le poartă.

Dacă împărţim 7 miliarde de fiinţe umane, cel puţin teoretic, la 2 cât înseamnă un cuplu, avem 3,5 miliarde de perechi şi înmulţind cu 70,6 milioane de combinaţii per cuplu, vom avea 247 de mii de miliarde de combinaţii! Altfel spus 247 de biliarde de combinaţii sau aproape un triliard! Vă daţi seama? Ceva ce întrece şi cea mai genială şi capabilă minte de pe Pământ! Şi acest program viu al ADN-ului de 247 de mii de miliarde funcţionează nonstop în toate fiinţele umane, fiind pus de către Cineva cu un scop măreţ pe care probabil doar peste mult timp, undeva în viitorul îndepărtat, îl vom înţelege.

Cu toate acestea este important să ne dăm seama ce energii şi puteri colosale avem în ADN, dacă avem fiecare dintre noi aproximativ 8 milioane de combinaţii în stare latentă. Şi pentru ca toată chestia să fie cât mai fantastică posibil, să spunem că şirurile de ADN se multiplică exponenţial cu fiecare combinaţie care are loc la un moment dat între zestrea genetică a doi indivizi umani. Nu mai vorbim de ADN-ul vieţuitoarelor de pe Pământ…  Deci avem în noi un program viu care cu fiecare act de procreere se multiplică determinând o expansiune fabuloasă căreia nu-i putem întrevedea vreun final. Asta deoarece multiplicarea şi expansiunea este perpetuă.

Avem în noi un program viu căruia nu-i putem întrevedea vreun final.

Unde ar ajunge aceasta ca şi complexitate şi încotro duce evoluţia noastră dirijată de misterul din ADN…?

În privinţa unor posibile asemenea răspunsuri ne vom ocupa în numărul următor…

Următorul episodADN-ul, un program viu – II >>

1 COMENTARIU

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?