Călătoria în timp şi efectele sale
© CC0 / Pixabay
Timp estimat de citire: 4 minute

Civilizaţia umană ar fi avansat mai repede prin acceptarea adevărului ştiinţific şi spiritual şi nu religios obscur şi anacronic.

Cine nu-şi aminteşte de la televizor în anii 90 cele trei serii ale fimului Înapoi în viitorBack to the future? Sau serialul Star Trek Generaţia Următoare în care căpitanul Picard şi echipajul său zburau prin galaxie cu viteze supraluminice?

Sau şi mai grozav, serialul Stargate SG 1 care ne-a arătat prin cele 12 serii ale sale cum se călătoreşte la distanţe galactice prin porţile stelare? Aceste seriale au făcut deliciul multor generaţii din anii 90 şi până acum, însă deocamdată acestea sunt doar filme.

Ideea călătoriei în timp a apărut iniţial în romanele SF din anii 40-50, poate mai mult ca o modalitate de evadare cu ajutorul imaginaţiei din sfera societăţii europene şi americane de la vremea aceea, când după criza din 1929 pe ambele continente economia de abia se refăcea de pe urma dramaticei recesiuni care a durat până în 1933. La vremea aceea Jupiter care înseamnă finanţele băncilor, Uranus care înseamnă bursa de acţiuni şi Pluton care semnifică finanţele mondiale erau toate trei, ca planete, în deplasare retrogradă. Ceea ce explică declanşarea recesiunii, chiar dacă se spune că ar fi fost opera unor mari magnaţi ai Illuminati, aşa cum a fost criza din 2008.

Oare dacă am privi aceste crize din perspectiva călătoriei în timp, credeţi că ar fi posibilă întoarcerea în acele vremuri pentru a aranja lucrurile astfel încât cel puţin criza din 1929 să fie evitată?

Da, este posibil, dar dacă de exemplu ar fi trimis un grup special antrenat pentru o asemenea operaţiune, şi care să acţioneze camuflaţi sub identitatea unor cetăţeni din epoca respectivă având în secret gadgeturi de tot felul, credeţi că la întoarcere ar mai găsi, să zicem, o societate americană în care Donald Trump a câştigat alegerile? Sau ar mai găsi la întoarcere o Rusie condusă de Putin? Cu certitudine că nu, dacă ar interveni să stopeze criza economică declanşată în 1929! Şi de ce ar fi aşa? Răspunsul este destul de simplu în contextul său deşi comportă o mulţime de aspecte.

Aşa cum se prezintă civilizaţia umană astăzi, cu toate faţetele sale, de la mişcările pentru pace şi până la atentatele sângeroase produse de fanaticii religioşi, sunt toate efectele cumulate în timp ale crizei din 1929. Desigur nu doar criza asta a dus la felul în care se prezintă azi omenirea, este doar un punct din şirul evenimentelor petrecute în deceniile şi secolele anterioare. Dar l-am luat ca reper deoarece a zguduit zdravăn întreaga omenire vreme de 5 ani. Sigur că dacă echipa specială trimisă în timp să împiedice declanşarea crizei din 1929 ar reuşi aşa ceva, Al Doilea Război Mondial n-ar mai fi avut loc, iar ulterior aşa cum s-a întâmplat după 1945 când Europa a fost împărţită în două, nu ar mai fi fost împărţită şi comunismul nu ar fi existat în Europa de Est.

În realitate Al Doilea Război Mondial a fost rezultatul crizei izbucnite în 1929, durata sa până în 1933 determinând în mod negativ în Europa pregătirea nazistă de invadare a continentului şi de dominare a lumii. Războiul a fost de fapt o formă negativă de redresare de după criza din 1929. Dar dacă aceasta ar fi eradicată printr-o întoarcere în timp, întrebarea ar fi aceasta:

Ce s-ar întâmpla cu linia de viitor modificată din 1929 până acum?

Poate că astăzi n-ar mai exista Statele Unite aşa cum le ştim, poate că Rusia nu ar mai reprezenta o forţă politică-militară în lume de care să se ţină seama la marile forumuri economice mondiale, poate că nici China fostă comunistă nu ar mai fi la fel, pentru că totul dar absolut totul s-ar fi schimbat!

Desigur că organisme internaţionale ca ONU sau Greenpeace şi altele ar fi continuat să existe, deoarece reprezintă intenţia de unificare mondială a valorilor într-o paşnică şi frumoasă comuniune între ţările lumii.

Indiferent dacă o echipă s-ar întoarce în timp, indiferent la care eveniment ne-am referi pentru a-l schimba – cum ar fi împiedicarea incendierii bibliotecii din Alexandria, înlăturarea lui Nero care a fost un tiran crud, evitarea asasinării lui Cezar în aceeaşi zi cu Burebista – cei doi urmau să facă pace trainică pentru 7 secole, eliminarea Inchiziţiei care l-a ars pe rug pentru erezie pe Giordano Bruno care a susţinut faptul că în Univers există lumi asemănătoare cu noastră – astfel civilizaţia umană ar fi avansat mai repede prin acceptarea adevărului ştiinţific şi spiritual şi nu religios obscur şi anacronic, ori împiedicarea războiului dintre daci şi romani în vremea lui Decebal şi Traian şi evitarea astfel a trădării dacilor, ori împiedicarea asasinarăii lui Mihai Viteazul care a înfăptuit Marea Unire la 1600 şi multe altele, toate pot fi luate ca reper pentru a schimba o eventuală secvenţă a istoriei.

Dar aici avem de-a face cu o vastă tapiserie spaţio-temporală în care toate aceste evenimente care s-au petrecut în istoria lumii, aşa cum le ştim, s-au interconectat şi condiţionat relativ reciproc, astfel încât fiecare din ele a constituit o reflecţie şi un efect al multora din celelalte. Şi dacă s-ar schimba una din ele s-ar schimba multe din ele, determinând reacţii în lanţ care s-ar putea să ducă omenirea într-o direcţie cu totul imprevizibilă, iar factorul negativ din omenire nu ar dispărea, ci s-ar manifesta în tot felul de alte modalităţi similare sau relativ diferite. Chiar dacă istoria trecutului s-ar schimba, factorul negativ nu ar dispărea, deoarece face parte din firea umană, care mai are de parcurs etape până la a deveni lipsită de elemente de negativitate. Şi atunci putem spune că atât în privinţa civilizaţiei umane, cât şi la nivel de individ, funcţionează acelaşi principiu.

Dacă cineva n-ar fi mulţumit de cei din arborele său genealogic şi s-ar duce înapoi în timp să împiedice, de exemplu, naşterea unui stră-stră-stră-străbunic din urmă cu câteva secole care să zicem că ar fi pătat onoarea neamului prin trădare sau vreo crimă comisă premeditat, pur şi simplu prin împiedicarea aceluia individul în cauză ar risca atunci când se întoarce în prezent să găsească cu totul altceva în privinţa familiei sale.

Mai mult de atât, conform teoriilor astrofizicienilor, în momentul în care ar împiedica naşterea acelui stră-stră-stră-străbunic, persoana aceea şi-ar anula chiar propria existenţă, deoarece dacă s-a născut în vremea noastră el este unul din roadele existenţei acelui înaintaş. Deci vedem că indiferent care ar fi motivul, dacă cineva s-ar întoarce în trecut să-şi schimbe istoria de provenienţă ca urmaş dintr-un neam, schimbă toată linia de viitor sau cel puţin o bună parte a acesteia până în prezent. Din acest motiv chiar şi în cazul întâlnirii cu tine însuţi din trecutul vieţii actuale se spune că nu trebuie să intervii asupra ta cel din adolescenţă să zicem, deoarece schimbi cursul propriei evoluţii.

Aşadar călătoria în timp nu este ceva uşor de făcut, comportă mari riscuri şi putem spune că aşa cum este lumea azi, e singurul model în care toate sunt la locul lor, în care toate funcţionează optim, aşa cum trebuie să fie şi aşa cum este scris undeva în Akasha.

Articolul precedentCoridoarele ascensionale – I
Articolul următorCardamomul – ingredientul unei vieţi împlinite
Prin viziune şi profunzime aduce la suprafaţă din miezul ezoteric al misterelor aspectele care pot fi înţelese de către toţi cei pasionaţi de spiritualitate. Este redactor şi colaborator la revista COSMOS încă din 2006 şi preferă anonimatul pentru că nu-i plac autografele.
0 0 voturile
Recenzie Articol
Abonează-te
Informează-mă despre
guest
0 Comentarii
Feedback-uri în linie
Vezi toate comentariile