Radea Pantea
Să abordezi latura spirituală cere curaj, să ieși din mlaștina obișnuitului, să nu mai faci ca „ceilalți”.

Rada Pantea ține cursuri în România și Franța în cadrul Centrului Solisis pe care l-a creat, dupa ani de pregătire și călătorii inițiatice în Tibet, India, Egipt, Brazilia, Turcia, Grecia și Camino de Santiago.

În prezent este președinta bibliotecii spirituale Pythagore în Strasbourg, unde se găzduiesc conferințe internaționale din diverse curente spirituale.

Vorbitoare a 7 limbi străine, înainte de a-și găsi vocația spirituală, a muncit ca prezentator, producător TV și director executiv.


  • Bun găsit, Rada! În primul rând spune-ne, te rog, de când a apărut chemarea asta spirituală în viața ta?

Acum vreo 15 ani. Munceam ca executive manager la cel mai mare retailer de modă, făcusem un Executive MBA, înainte fusesem prezentatoare TV la ProTv Cluj, ProFm, Atomic. Deci căutasem succesul și fericirea odată prin vedetisme și a doua oară prin succes financiar, dar nu am simțit împlinire cu adevărat, decât foarte fugitivă și așa am căutat altceva fără să știu ce caut. Am început cu psiholog, apoi am ajuns la dezvoltarea spirituală. M-am aprins ca o lumânare! După câteva săptămâni am zis că vreau să transmit și eu această oportunitate oamenilor, să simtă ce înseamnă plinul interior, Pacea, echilibrul. Să cunoască toate aceste stări interioare, adică vibrații care sunt ceea ce căutăm de fapt fără să știm, și care ne aduc adevărata bogăție și fericire. Nici nu puteam să fac altfel, am luat-o pe calea asta și am ajutat sute de persoane să ridice capul din mentalitatea colectivă, să vadă câteva etaje mai sus, fiecare după cum îl cheamă sufletul.

  • Ce înseamnă din punctul tău de vedere, după ani de experiențe spirituale, acest domeniu al spiritualității? (cum ar trebui să ne raportăm la el fiecare dintre noi, prin prisma propriului nivel de evoluție)

Oh astăzi este un Babilon! La Strasbourg unde locuiesc mă ocup de Biblioteca Pythagora și organizez de ani de zile conferințe de spiritualitate cu oameni de toate orientările spirituale, mă rog… caut să-i aleg pe cei care vor să ajute oamenii să se elibereze, să evolueze, adică sunt mișcați de o oarecare doză de iubire. Iau interviuri oamenilor care merg în aceeași direcție și pe Rada webtv, pe canalul de Youtube. Așa am cunoscut mulți căutători spirituali. Consider că totuși sunt puțini cei care caută Adevărul, să se vadă cu adevărat. Primează de multe ori confortul, egoul nostru alege metode prin care să fie mai bine și cam atât. La fel în cadrul școlii Solisis pe care am creat-o observ de-a lungul anilor cum o grămadă de persoane se opresc din căutat când sunt ceva mai bine în viața lor. Pentru mine evoluția e continuă, nu are niciodată oprire, cei care sunt cu adevărat exploratori continuă în cadrul școlii. Ne întâlnim săptămânal, medităm, ne uităm în interior cât mai onest posibil și da, asta e cel mai greu. E foarte ușor să ne pierdem în teorii mentale. Partea profundă practică este însă cea care ne poate transforma vibrațional, pentru că asta contează. Contează vibrația, lumina noastră și nu ceea ce ne imaginăm. Să fim autentici, simpli, fără judecăți sau critică cere o practică și o vigilență constantă. O capacitate de a te auto observa, de a te iubi așa cum ești, și totuși să alegi iubirea în fața fricii cu fiecare ocazie de care devii conștient. Să te întrebi: eu ce pot face mai bine? Nu ceilalți…

  • La editura Solisis ați scos deja niște cărți excepționale (vezi „Cartea secretă a lui Jeshua”)! Ce legătură există între creștinismul autentic adus de Iisus (învățătura esoterică) și spiritualitatea de astăzi, din punctul de vedere și conform experienței tale de până acum?

Da, am scos „Cartea secretă”, la sfârșitul lui noiembrie iese „Akhenaton faraonul soare” și în curând „Testamentul celor trei Marii” și „Chamanul și Cristul”! Vezi tu, în toate acestea e învățătura lui Iisus, am putea zice, pentru că în toate timpurile Fraternitatea Christică a venit cu același mesaj de trezire, de conștientizare, de creștere de la infantilismul egocentric spre o umanitate asumată, responsabilă, iubitoare. Prin toți mesagerii valuri și valuri de iubire și înțelepciune s-au revărsat pe Pământ dar… care e capacitatea noastră de absorbție? Permeabilitatea noastră? Asta ar trebui să ne preocupe. Nu există cineva pregătit pentru a evolua care să nu primească ajutor și susținere, în schimb există multă susținere care nu e acceptată de oameni… Omul e cel care refuză, omul se ascunde de Adevăr și de adevărata sa natură. Nu e pedepsit în nici un fel, e iubit nespus, necondiționat. Ajunge o scânteie din inima sa, o rugăciune ca să facă posibil ajutorul. Ne pierdem cumva în detalii, lucrurile sunt simple. Revenind la Iisus, mesajul său a fost unul plin de iubire. Și atât. În paginile „Cărții secrete a lui Jeshua” o să descoperiți un altfel de Iisus, așa cum a fost cunoscut de autor în călătoriile sale astrale, deci necenzurat în vreun fel de moralismul religios. Un mesager al Fraternității Iubirii, al Vindecării.

Legătura cu spiritualitatea de astăzi? „Cine crede în mine face lucrurile pe care le fac eu ba chiar mai mult, căci eu mă duc la Tatăl și ce veți cere în numele meu voi face”, deci se vede clar pe modul în care trăim concret, pe ce facem concret. Lumea în care trăim e impregnată de iubire? Deseori oamenii care se consideră spirituali se ciocnesc de realitatea evidentă cum că una e teoria dar „practica ne omoară”. Cum putem trăi conform Legilor divine? E nevoie de o transmutare concretă, la nivelurile corpurilor subtile, emoțional și mental până la nivel celular, teoriile nu rezolvă problema.

  • De ce majoritatea oamenilor încă privesc cu suspiciune noțiunea de spiritualitate, în lumea aceasta modernă? Care să fie explicația?

Poate le e frică de ceea ce nu cunosc și nu controlează. Frica e în spatele ideilor, acțiunilor lor la nivel inconștient, în general. Și când ești în frică vrei să controlezi. În civilizațiile trecute, în India și câteva puține locuri copilul e crescut cu noțiunea de suflet, de Voință Divină. Noi ne imaginăm că ne descurcăm singuri, așa ca civilizație. Am făcut mari instituții, am dezvoltat mult mentalul nostru și trecem pe lângă ce e mai important. Credem că e normal pentru că toată lumea face așa…

  • Când ai pornit pe calea regăsirii de sine, ce ai găsit și ce obstacole ai întâmpinat?

M-am găsit pe mine! O mare comoară căreia nu-i dădeam importanță pentru că nu suntem învățați să percepem alte valori decât cele ale societății. Dar ce am găsit nu prea poate fi explicat, e vorba de o stare, o stare de Pace, de plin, în care te afli și din care acționezi. Practic nu se schimbă ceva în exterior vizibil, e ca atunci când te simți iubit, când ești liniștit. Am observat că și cei care fac această dezvoltare cu mine ajung la ea relativ ușor, după câteva ședințe în care învață să se curețe de tot ce vine din frică începe să se manifeste. Rămâne apoi prin perseverență să devină stabilă această stare. Deci nu e doar pentru unii, e pentru toți cei care vor și sunt dispuși să facă ceva pentru asta!

Ce mă uimește de atâția ani e că observ că nu mulți sunt dispuși… ar prefera o terapie, ca altcineva să facă în locul lor, sau vreo inițiere rapidă… nu există, scopul însuși e ca să ne trezim, să evoluăm, să creștem prin forțele noastre. Dacă face cineva în locul nostru evoluează el, nu? Scopul e să evoluezi tu, deci tu ai de făcut pașii…

Nu am întâmpinat obstacole exterioare cum s-ar putea crede. Obstacolele sunt în interior, lipsa de răbdare, aroganța, controlul pe care a trebuit să-l las… cumva am început să accept tot mai mult ca sunt un fruct al creației ca fiecare dintre noi, și să las Creația să mă conducă, să mă ghideze, să accept că fac parte dintr-un Întreg mult mai mare, chiar dacă invizibil ochilor fizici. Să iubesc asta, să mă relaxez în această stare de Acceptare.

  • Ce ar trebui să facă cei ce vor să se regăsească pe Sine, spiritual vorbind? Ce este mai exact regăsirea de Sine?

    Conținut dedicat abonaților. Nu ai cont? Click aici.

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?