Prima ediție tipărită a Cărții Raselor Extraterestre a fost publicată undeva prin 1946 sau la începutul anului 1947.
Probabil că înainte de a merge mai departe cu expunerea anumitor capitole din Carte, capitole care ne pot lămuri asupra unor întrebări la care omul nu contenește să caute răspunsuri, ar trebui să redăm povestea găsirii ei din perspectiva celui care a intrat în posesia acestui document atât de controversat, dar și atât de incitant în ceea ce privește informațiile.
Trebuie spus că, din multe puncte de vedere, documentul merită studiat în amănunt, căci el dezvăluie date referitoare la întâlniri oficiale între președinți de stat și alieni, dispariții inexplicabile, misterul Triunghiului Bermudelor, Consiliul celor cinci rase care asigură pacea în Sistemul Solar și zona noastră locală, dar și descrieri esențiale despre reprezentanții speciilor cu care suntem deja în contact de foarte multă vreme.
Să vedem, însă, cum a ajuns acest document la marele public…
Din introducere înțelegem clar că atunci când Universul ”conspiră”, pentru omenire evenimentele se ”deconspiră”. Și asta pentru că în marea Ordine Universală nimic nu rămâne ascuns, nimic nu se pierde, nimic nu poate fi monopolizat și, mai ales, nimic nu poate fi ținut sub control la nesfârșit doar pentru că unele rase se războiesc între ele. Iată introducerea așa cum a fost ea redactată într-o versiune ulterioară a cărții care a fost publicată în 1951:
”În 2004 am devenit prieten cu Petro, un ucrainean pe care l-am întâlnit complet întâmplător la un bar pe o plajă. Eu eram în vacanță cu familia și el era acolo cu niște prieteni, consumând ceva la bar. Am început să conversăm unii cu alții și așa a început prietenia noastră; a devenit apoi un apropiat al casei, familiile noastre întâlnindu-se mereu și petrecând timp împreună.
În 2008 m-a sunat și m-a întrebat dacă vreau să merg într-o călătorie; i-am spus ”desigur”! Plănuia să meargă în sudul Spaniei, în vizită la fratele lui (care se afla în închisoare la vremea aceea, undeva pe lângă Huelva) și, deasemeni, dorea să meargă în Portugalia, să-și viziteze tatăl care fusese diplomat și care, în urma retragerii la pensie, hotărâse să se stabilească definitiv în Portugalia.
Zis și făcut, am fost în vizită la fratele său și apoi ne-am îndreptat spre Portugalia să-l vizităm pe tatăl său. Într-o zi, în timpul șederii noastre acolo, bătrânul ne-a rugat să-l ajutăm să facă ordine într-o cameră, unde erau mai multe cutii vechi și lucruri care nu-i mai erau de trebuință, deoarece dorea să transforme acea cameră într-o cameră pentru oaspeți. Însă, când am intrat în cameră, am găsit nu mai puțin de 58 de cutii pline cu hârtii conținând notițe și însemnări, cărți și documente vechi, unele scrise în limba rusă, iar unele în alte limbi. Surpriza a fost pe măsură, deoarece eu mă așteptasem să găsesc o cameră plină cu ziare și reviste vechi pe lângă lucrurile care nu-i mai erau de trebuință. Pedro a început să citească și să traducă cu voce tare unele documente și astfel am realizat că, de fapt, ne aflăm în fața unor documente extrem de interesante, unele dintre ele fiind clasificate top-secret, strict secret!
L-am întrebat pe tatăl prietenului meu dacă putem păstra cutiile acelea pentru noi, iar el a răspuns că da, fără nici o problemă, astfel încât la întoarcerea acasă a trebuit să închiriem o mașină mai mare.
Săptămână după săptămână, în zilele libere noi cercetam documentele, le traduceam și le catalogam pe date, locuri sau evenimente. La un moment dat am găsit CARTEA, din nefericire însă doar coperta, nedatată, dar care semăna izbitor cu ediția tipărită în 1951! Am pus mâna pe telefon și l-am sunat pe bătrân, întrebând unde erau informațiile esențiale ce ar fi putut fi cuprinse între acele coperți. Mi-a răspuns că, într-adevăr, au existat niște discuții la nivel oficial înalt despre întâlniri cu alte rase, dar că toate au rămas la stadiul de zvonuri, nimic concret. Târziu în acel an, am primit pe e-mail vești prin care fostul diplomat mă anunța că s-a întâlnit cu unul dintre colegii implicați în evenimente, un fost oficial cu care era în bune relații de prietenie și cu care s-a întâlnit să depene amintiri din vremurile bune. Unele după altele au început să vină informațiile pe mail sau prin telefon: documente, notițe, fotografii, însemnări și adnotări importante pe care prietenul i le punea la dispoziție, tocmai pentru că fusese luată hotărârea ca informațiile să înceapă să fie diseminate publicului. În plus, primeam treptat pagini întregi din dosare, cu sute de note de subsol, mici hârtiuțe cu notificări explicative atașate paginilor și mai ales fotografii declasificate, atașate paginilor, la care priveam ore în șir cu uimire, în timp ce sute de întrebări îmi invadau mintea într-un ritm alert. Aflam astfel despre tipurile de rase, despre numărul lor, despre rolul pe care îl jucau în marea economie a Universului, despre obiceiurile lor și întâmplările la care unele dintre rase luaseră parte. Zi după zi, lună după lună informațiile s-au adunat și astfel am aflat că interacțiunile cu anumite rase erau de dată relativ recentă, deși ridicau mari semne de întrebare fotografiile, notițele și restul informațiilor. Știam, pe de altă parte, tot de la fostul diplomat, că doar o mână de oameni erau la curent pe atunci (pe vremea URSS) cu toate aceste chestiuni: liderul partidului comunist și câțiva consilieri, cinci sau șase agenți SMERSH, comandantul forțelor armate și poate câțiva oameni de știință. Se spunea că sunt mult mai mulți cei care știau despre asta, însă nu am avut confirmări, de exemplu, din partea foștilor oficiali pentru nici unul dintre numele care apar în carte, lucru lesne de înțeles dacă privim situația din altă perspectivă. (mai târziu au început să apară și confirmări din alte surse a numelor apărute în document n.t.). Încetul cu încetul ne-au redat toate informațiile apărute în carte, ba încă și altele în plus.
Referitor la fotografiile atașate cărții, nu pot spune decât că stau la baza tuturor filmelor și jocurilor video ce au fost realizate în anii ulteriori apariției primei ediții a Cărții Raselor Extraterestre în 1951. Însă după aceea, de câte ori a fost retipărită, copiată, printată în regim propriu, când nu existau fotografii ele au fost adăugate, luând imagini deja aflate în circulația media. Ele au fost realizate după descrieri ale martorilor participanți la întâlniri, după cum și Cartea a fost mereu upgradată cu informații noi. Oricum, fostul diplomat a vorbit despre un lucru și mai interesant: el a spus că în câteva rânduri s-au purtat discuții aprinse despre ”un plan” legat de anumite dezvăluiri, plan care includea mass-media, de la mediul online până la ziarele și revistele tipărite, de la jocurile video și până la filmele realizate la Hollywood, precum și alte mijloace de răspândire a informațiilor prin care să fie dezvăluite amănunte referitoare la existența altor specii existente în Galaxie. În acest sens, anumite departamente ale securității aveau să elibereze treptat informații, mai ales cele din Japonia, China, Canada, Sua sau Europa și aveau să ajute la familiarizarea opiniei publice cu prezența alienilor printre noi. (pe cale de consecință, știu toți cei interesați de acest subiect ce s-a întâmplat în industria filmului după 1951 n.t. The Day the Earth Stood Still – Ziua în care Pământul s-a oprit, realizat chiar în 1951, a avut un remake în 2008). Rămâne deosebit de importantă sublinierea spuselor tatălui lui Petro și anume: fiecare înfățișare alien, întâlnită în orice tip de prezentare, a fost MAI ÎNTÂI prezentată în Cartea Raselor Extraterestre!
Aceasta este, pe scurt, povestea din spatele Cărții Raselor Extraterestre.”
După cum se poate observa foarte ușor citind această introducere, cartea dată publicului în 1951 lipsea efectiv, rămânând doar coperțile în cutiile pline cu documente ale diplomatului. Se știe că prima ediție tipărită a Cărții Raselor Extraterestre a fost publicată undeva prin 1946 sau la începutul anului 1947. Următoarea ediție a fost publicată în 1951, urmând apoi alte republicări în 1959, 1968, 1971, 1980, ultima republicare fiind în anul 2011. Probabil că la fiecare reeditare au fost adăugate noi informații care trebuiau să ajungă neapărat în atenția publicului. Ce informații? Intuim imediat ce fel de informații dacă ne gândim la seria filmelor Star Trek, Star Wars, ET, Alien, Close Encounters, X-Files, si altele.
În încheiere, începem să prezentăm RASELE STELARE așa cum sunt ele descriese în carte.
ALLGRUULK – constructorii
Vin din constelația Sculptor. Sunt descendenții unei rase vechi de reptilieni care au cunoscut extincția. Sunt specializați în construcția de nave spațiale și alte tipuri de dispozitive necesare în călătoriile spațiale.
Ei sunt călători în spațiu în căutarea de noi materii prime.
Pot trăi până la 230 de ani. Ultima oară au fost văzuți în Japonia, lângă Tokyo, în anul 2005.
KIILY-TOKURT
Vin din constelația Vela, lângă Steaua Suhail Al Muhlif. Pot crește până la 2 metri înălțime și pot trăi până la 200 de ani. Ei își pot schimba forma, motiv pentru care sunt destul de greu de detectat. Atunci când își schimbă forma, singurul lucru pe care nu-l pot schimba este forma și culoarea ochilor. Este una dintre cele mai vechi rase cunoscute și este una dintre rasele care răpesc oameni. Au fost văzuți pe pământ ultima oară în Iulie 2008.
PLEIADEENII
Vin dintr-un sistem solar aflat în constelația Pleiade, mai precis de pe planeta Erra, aflată în sistemul planetar al stelei Taygeta, și sunt asociați cu creșterea spirituală. Pot avea până la 2.5 metri înălțime. Sunt una dintre cele mai vechi rase cunoscute; ei continuă să-și dezvolte abilitățile mentale necesare pentru a-și atinge, în cele din urmă, scopul: o stare spirituală și mai înaltă. Deși vizitează în mod regulat Pământul, ei au rămas în mare parte tăcuți din anul 10 000 B.C. Recent au decis că este cazul să se implice în evoluția pământenilor, încercând să împărtășească din cunoașterea lor. Navele lor sunt cunoscute ca nave tip țigaretă.
(va continua)
