Editarea genetică folosește anumite enzime numite „enzime de restricție”, cu care efectiv se decupează anumite porțiuni din ADN.
Genetica este de departe unul dintre cele mai fascinante domenii de cercetare. Dincolo de ceea ce știm până acum despre ADN, și fără a avea pretenția de a cunoaște totul – căci întotdeauna mai pot apărea chestii inedite în acest domeniu – să vedem ce înseamnă editarea genetică și care este rolul ei în procesul de evoluție al omenirii.
O asemenea inițiativă fusese aplicată în anii 30-40 de către cercetătorii naziști, care căutau căi miraculoase dea obține ceea ce ei numeau „omul superior”. De altfel, pentru fanii filmelor SF, „Căpitanul America” – un personaj al casei de editură Marvel, care ulterior a ajuns și personaj a unei serii de filme cu același nume – este un asemenea om, un „supersoldat”. Despre supersoldați ați putut citi în revistă în urmă cu câteva numere, deci acest subiect bazat pe cercetarea genetică este și la ora actuală în atenția directă a multor laboratoare.
Dar să ne întoarcem puțin la personajul numit Căpitanul America. Pe scurt. Era vorba în primul film de un personaj pirpiriu, dar cu suflet mare, un adolescent care voia să se înroleze în armată pentru a lupta pe front contra naziștilor în Al Doilea Război Mondial. Și fusese respins de patru ori, el încercând sub nume diferite la fiecare dintre aceste centre, doar-doar l-or admite. La ultima sa încercare în New York, un doctor cercetător genetician îl remarcă, îi „aranjează dosarul” declarându-l apt, cu condiția să fie subiect pentru experimentul său cu un „ser miraculos”. Ziua respectivă vine, doctorul împreună cu Steve – așa îl chema pe adolescentul pirpiriu – ajung în laborator, și el este pus într-un fel de container ca un dispozitiv criogenic, conectat la diferite aparate. Rezultatul după câteva minute, după ce serul fusese introdus în corpul său, a ieșit din acea container special cu un corp mult mai voluminos, mai atletic, și cu o statură mai înaltă. Putea fugi de câteva ori mai repede ca un om obișnuit, putea sări de pe clădiri fără a se vătăma, având un metabolism mult mai accelerat. Deci acel proces era o editare genetică, ce a produs o mutație majoră în celulele lui Steve.
Astfel ne putem face o idee despre ceea ce se poate obține cu o editare genetică coordonată corect, etic și eficient, în privința oricărui pacient care suferă de ceva nume, de la dereglările ușoare până la cele mai grave. Practic, editarea genetică folosește anumite enzime numite „enzime de restricție”, cu care efectiv se decupează anumite porțiuni din ADN, probabil cele responsabile de boala respectivă, altfel spus se taie niște „ramuri” ale unor segmente de ADN, și se înlocuiesc cu alte „ramuri” deja fabricate cu ajutorul enzimelor.
Într-un alt serial marca Marvel – „Jessica Jones”, pe care vi-l recomand tuturor celor ce aveți acces la internet, personajul principal Jessica, devenită detectiv particular la vârsta adultă, fusese readusă la viață în urma accidentului de mașină suferit împreună cu părinții săi pe când era copil, și în clinica unui doctor genetician fusese supusă unui tratament genetic în urma căruia dobândise puteri speciale asemănătoare cu Căpitanul America. Doar că în cazul Jessicăi asta se petrecea prin anii 80. Doctorul respectiv, care se ascunsese între timp, procedase la o editare genetică, schimbând anumite segmente din codul genetic al Jessicăi, iar rezultatul fusese mai mult decât se așteptase.
Deci editarea genetică, procedură care actualmente se află într-o fază de dezvoltare datorită tehnologiei medicale ce avansează de la an la an, ne va permite în viitorul apropiat, și poate cu costuri rezonabile pentru orice ființă umană, nu doar să ne înlăturăm bolile pe care le facem, dar și să putem trăi probabil cel puțin 100 de ani fără a cunoaște dereglări organice. Și bineînțeles cu un cadru legislativ adecvat în acest sens, întreaga omenire va putea trece la nivelul de beneficitate așa cum ar fi trebuit să fie dacă în locul lui Edison ar fi fost ales Tesla, din perspectiva folosirii energiei libere.
