Cei care îl percep pe Iisus ca un salvator, nu simt cu adevărat învățătura sa, astfel simt să îl salveze și ei la rândul lor.

Suntem ca o celulă a unui organism, dacă încercăm să fim mai “șmechere” ca celelalte celule, s-ar putea să provocăm boli organismului.

Unul dintre simptomele principale ale celui care alege să își trăiască viața în rol de victimă este să își aleagă, ca modele, oameni care se sacrifică pentru diverse cauze, oameni pe care să îi considere extraordinari, care excelează în domeniul lor de activitate. Se întâmplă acest fenomen pentru că victima dorește, de cele mai multe ori inconștient, să fie salvată.

Din ce am observat, geniul nativ este ceva ordinar, ceva obișnuit, nu ceva extraordinar.

Poate părea, însă, extraordinar pentru cei care trăiesc viața fiind mânați de la spate de programe care le rulează pe fundal, programe de care nu sunt conștienți, programe care asanează geniul nostru nativ. Dacă ne-am trăi viața manifestându-ne constant geniul nativ, cred că nu am mai avea nevoie de vedete și de persoane extraordinare, nu am mai avea nevoie de cineva sau ceva care să ne salveze.

În trecut când am scris despre Iisus și cum oamenii îl privesc precum un salvator și asta nu îi ajută, am primit câteva critici (nu multe, însă), cum îmi permit să vorbesc despre Iisus? Nu cred că Iisus are nevoie de avocați, doar de aici au pornit multe atrocități împotriva semenilor, nu? Cei care îl percep pe Iisus ca un salvator, nu simt cu adevărat învățătura sa, astfel simt să îl salveze și ei la rândul lor.

În loc să ținem aproape învățătura despre “iubește-ți aproapele”, noi, oamenii, am ales să păstrăm viu simbolismul crucificării, aducându-ne aminte că Iisus s-a sacrificat pentru noi și că ar trebui să îl onorăm pentru asta. Nu consider că Iisus s-a sacrificat pentru noi, asta presupune plasarea sa în zona de salvator, ceea ce (cel mai probabil) calibrează la nivelul mândriei, care este un nivel distructiv, nu constructiv.

Cred, însă, că unii oameni au pervertit detalii despre viața sa, astfel aducând argumente calibrate atât de jos încât au adus mult mai multă distrugere decât construcție și mult mai multă mândrie decât conștiență. Sunt foarte mulți creștini care sunt mândrii de asta, considerând că sunt mai buni sau mai evoluați ca alții și astfel respingând, conștient sau inconștient, pe cei care nu sunt ca ei.

De aceea, nu resping învățătura lui Iisus, ba mai mult, o ador, este pe sufletul meu.

Căutăm prea mult senzaționalul, sunt oameni care așteaptă de la extratereștrii sau de la ființe neîntrupate (cum ar fi maeștrii ascensionați) să îi salveze. Ba chiar sunt multe site-uri unde se transmit în continuu mesaje că vom fi salvați, că salvarea este aproape.

Eu vin și spun, degeaba ne salvează oricine dacă noi nu suntem conștienți. Ba mai mult, dacă cineva ne salvează de noi înșine, ne “iau puterea” și ne mențin în percepția că suntem slabi. Putem fi SusȚinuți de extratereștrii, de ființe neîntrupate, de Iisus, de îngeri, de arhangheli, asta da. Însă SusȚinerea este una, salvarea (de noi înșine) este cu totul altceva.

SusȚinerea este una, salvarea (de noi înșine) este cu totul altceva.

Responsabilitatea este la noi, la a declanșa potențialul pe care îl avem. Ceea ce scriu aici nu este teorie ci este o percepție venită din practica mea și a celor care aleg drumul curajos al procesului decondiționării mentale, emoționale și fizice. Asta nu înseamnă că devenim noi salvatorii altor, nici gând, ci devenim umani, normali, fără nevoia exagerată de a epata, de a fi speciali.

Acest special este în fiecare dintre noi și dacă îl manifestăm, atrage în mod natural susținerea de care e nevoie. În cazul propriu, îmi manifest geniul nativ prin scris (bine, prost, fiecare poate judeca cum dorește) și asta mi-a atras în viața mea resurse de tot felul, oameni pe aceeași cale cu mine, relații în care să mă simt susținut (mai ales relația personală), resurse financiare necesare pentru a ieși dintr-o gaură în care singur mă băgasem acum mulți ani.

Nu sunt special, chiar dacă unii mă consideră în acest mod, sunt al naibi de normal, ba chiar aș putea fi considerat “ordinar”. Cât timp trăim în acest corp, destinul nostru este să fim ordinari.

Citeam zilele trecute că Alan Watts era alcoolic și că din cauza asta se pare că a murit, despre Osho știm cu toții din documentarul “Wild Wild Country” ce a făcut. Suntem OAMENI cu toții, suntem ordinari, failibili și extraordinari în același timp. Geniile native ale lui Alan Watts și ale lui Osho au adus beneficii enorme umanității, însă, asta nu înseamnă că cei doi nu trebuiau să trăiască precum niște oameni, ci ca niște zeități, precum i-au considerat unii și alții.

Când ne părăsim normalitatea provenită din geniul nativ, provocăm dezechilibre. Suntem ca o celulă a unui organism, dacă încercăm să fim mai “șmechere” ca celelalte celule, s-ar putea să provocăm boli organismului. Dacă însă funcționăm la potențialul nostru, susținem vindecarea organismului. Cu cât mai multe celule fac asta, cu atât mai lin funcționează organismul.

Ce îți recomand este să îți evaluezi modelele tale și modul tău prin care îți trăiești viața. Modelele tale în viață supracompensează, excelează pentru a obține rezultate din ce în ce mai bune sau sunt oameni normali care își folosesc geniul nativ și astfel rezultatele vin în mod natural, chiar foarte ușor?

Supracompensezi undeva, pentru a salva pe cineva, poate chiar pe copiii tăi? Supracompensarea aceea va fi moștenirea pe care le-o vei lăsa, asta vor face și cei pe care dorești să îi salvezi. Când salvăm pe cineva, considerăm pe acel cineva ca fiind o victimă, nu uita asta, îmi readuc și eu aminte cât de des pot.

Cei din jurul tău au nevoie de SusȚinerea ta, nu să-i salvezi, pentru că SusȚinerea este menită de a facilita manifestarea potențialului. SusȚinerea nu este despre a interveni, ci despre A FI, despre a fi exemplu viu. De acolo, cei de lângă tine vor învăța cea mai importantă lecție, aceea a manifestării geniului lor nativ.

Fie ca inima să Ni se deschidă, mintea să Ni se recondiționeze și corpul să Ni se vindece!

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?