Matthew David Powell / Flickr

Omul modern devine dependent de consum, intră în capcana unor companii zombie, fără discernământ, care tot ce vor să mănânce este profitul.

Tocmai am trecut de luna reducerilor și intrăm în luna cadourilor așa că îți recomand să ne punem atenția pe societatea de consum în care trăim. Oricât de mult am consuma, oricâte cadouri am oferi, nimic nu va umple golul pe care îl simțim în noi, neavând vreo șansă de a umple și golul altuia. Ni s-a oferit termenul de „terapie prin shopping” însă aceasta este o păcăleală, această terapie fiind doar o amânare temporară a suferinței. Câteodată e nevoie să amânăm, însă dacă nu o facem în mod conștient, dezamăgirea pe care o vom simți s-ar putea să se transforme în dependență, dependența de amânare și refuzul de a ne adapta propriilor trăiri.

Amuzant este că golul pe care încercăm să îl umplem este deja plin, nu mai este loc de altceva. Astfel, în această viață devenim dependenți de diverse acțiuni, de diverse tipare menite să umple golul, până ce, la un moment dat, uităm cu desăvârșire de gol, însă rămânem cu greutatea suplimentară, cu „plinul” care a dat pe dinafară. Noi, oamenii, avem nevoi simple și când acestea sunt îndeplinite suntem bine.

Observi cum societatea bazată pe consum încearcă să ne facă să credem că nevoile noastre sunt complexe, că avem nevoie de una și de alta, că de fapt este despre noi, nu despre ei? Hai să fim sinceri, pentru multe companii, mai ales cele mari, singurul motiv real pentru care funcționează este profitul. Bucuria s-a dus de mult, parcă acele companii sunt menținute în viață artificial, în realitate, s-au dus de mult, iar oamenii prinși acolo sunt supți de forța vitală, oferindu-li-se în schimb firimituri care să îi mențină înfometați în continuare.

Suntem consumați ca alții să consume și astfel ajungem să ne canibalizăm reciproc!

Am scris mai sus că nevoile noastre sunt simple, în afara de nevoile de bază, cea mai importantă este nevoia de a aparține. Omul este construit să fie complementar cu alții, nu poate de unul singur, însă totuși, iată-ne într-o societate unde ni se spune de mici că suntem pe cont propriu și că trebuie să supraviețuim. Cred că mulți dintre noi au fost puși la școală împotriva colegilor, să ia note mai mari, să iasă în fața lor, să câștige premiul I.

Păcăleala este că umanitatea nu a prosperat din „împotrivă”, ci din „împreună”. Când ne-am împotrivit unii altora, au ieșit conflicte care au distrus mult și pe mulți. Omul care încearcă să-și umple golul îl simte puternic pe „împotrivă”, se simte singur, se simte nesusținut, se simte separat de viață, de semenii săi. Din exterior i se șoptește să consume ca să se simtă bine și consumă însă parcă tot timpul ceva pare că lipsește, golul nu rămâne umplut ci se golește în scurt timp. Astfel, omul modern, devine dependent de consum, intră în capcana unor companii zombie, fără discernământ, care tot ce vor să mănânce este profitul.

Vrem să ne ușurăm viața, dar ceea ce reușim, este să ne-o îngreunăm prin a pica în capcana consumului. Nu am ceva cu consumul, dacă suntem conștienți de ceea ce facem, chiar dacă suntem dependenți, putem fi consumatori, măcar să ne putem asuma experiența și astfel să avem șansa să ieșim, pas cu pas, din capcană.

Dacă înțelegem, prin simțire, nu doar mental, că golul este în realitate plin și că nevoile noastre sunt simple, nu complexe, putem avea o experiență bună în acest plan, pe acest tărâm. Altfel, suntem prinși într-o cursă nebună care ne menține în subzistență, în lipsă și care ne erodează ființa pe toate nivelurile. Uită-te în jur, observă cum trăiesc cei mai mulți dintre semenii noștri. Observă cum funcționează, parcă teleghidați de propriile condiționări care în realitate, nici măcar nu sunt ale lor, le-au fost transmise din exterior.

Când realizăm că suntem mai mult decât consumatori, putem percepe că filmul „Matrix” ne-a lăsat c-o idee de contemplat, aceea că noi credem că suntem consumatori, în realitate suntem consumați de sistem. Observă ritmul în care omul modern își trăiește viața, are acest ritm vreo legătură cu ritmul naturii, cu ritmul Gaiei, tărâmul pe care îl locuim?

Trăim o păcăleală pentru care s-au investit enorm de multe resurse pentru ca aceasta să pară a fi mai mult decât o iluzie. Suntem precum un șofer atât de beat încât nu-și poate coordona nici mâinile nici picioarele, dar care crede că poate conduce mașina fără probleme. Beția aceasta ne-o oferă consumul fără noimă, consum care menține la putere forțe care nu dau doi bani pe noi, bateriile care le mențin iluzia în picioare.

O iluzie nu are cum să fie mai mult decât este, o iluzie, astfel, cei care merg pe calea Sinelui observă poleiala pusă peste realitate de cei care ne doresc „binele” precum un crescător de porci își hrănește porcii pentru ca atunci când îi taie să aibă mai multă carne pe masă. Dacă citești această revistă înseamnă că deja observi poleiala și poate te întrebi ce e de făcut.

Probabil nu avem ceva de făcut în afară de a trăi în conexiune cu Sinele, în autenticitate, astfel fiind exemple vii pentru cei care sunt încă prinși în „Matrix”. Nu îi putem forța să se trezească precum nu poți forța un om dependent de heroină să renunțe la drog. Putem oferi însă alternativa vie a unei vieți trăite bine, aceasta fiind cea mai bună „răzbunare” posibilă. Nu ne putem împotrivi sistemului, sistemul asta dorește, se hrănește cu împotrivirea noastră.

D-abia așteaptă să ne împotrivim, sistemul este expert în a dezbina și a cuceri. Ce putem face este să îl abordăm pe „împreună”, fără a ne împotrivi sistemului. Astfel, creăm emulația necesară pentru ca oamenii să iasă din „vraja” sistemului. Această emulație are nevoie de timp, pare că se pregătește în această perioadă și va avea nevoie de susținere în viitor. Acum tu alegi, vrei să te împotrivești și să lupți cu armele sistemului împotriva sistemului care a inventat și controlează acele arme, ori abordezi cea mai puternică „armă” pe care o ai, calitatea de „co-creator” a acestei realități?

CURAJ!

5 1 votează
Recenzie Articol
Abonează-te
Informează-mă despre
guest

0 Comentarii
Feedback-uri în linie
Vezi toate comentariile