Epidemiile ar trebui să fie cel mai puternic avertisment al denaturării și degradării noastre interioare, ca ființe divine.
A devenit destul de obositor și pesimist acest bilanț repetat făcut în mediul online la apariția unor epidemii, sau mai degrabă așa zise epidemii, în special primăvara și toamna.
Epidemiile de răceli, viroze, gripe trebuie înțelese și din altă perspectivă decât cea a unor afecțiuni si suferințe, care sunt folosite de multe ori doar ca pe un prilej de manipulare și denaturare a unor adevăruri.
Momentul lor de vârf are loc în comunitățile în care trăim la schimbarea unor anotimpuri, dar individual se pot produce și la modificări care țin de viața lăuntrică, socială, familială.
O să vedem astfel cum un copil mic care este dus pentru prima dată la creșă, sau grădiniță, poate face mai ușor febră sau răcește. Acesta poate fi un simptom al unei revolte interioare, a unui act compensatoriu de înlocuire a unei armonii pierdute, sau pur și simplu un mod primar de a răspunde la cerințele unui loc nou, a unei energii cu o vibrație necunoscută față de cea prezentă în familie.
Oamenii sunt mai predispuși la răceli, viroze, gripe, pe fondul unor schimbări în natura exterioară și în cea interioară. În loc să diversificăm metodele de combatere a simptomelor, ar fi bine să înțelegem mai profund latura noastră de organisme supuse unor ritmuri și legi pe care nu le putem schimba cu mijloace intruzive, egoiste si individualiste.
Dacă ne facem timp să observăm natura, vom vedea cum ea însăși trece prin procese repetate de curățare, regenerare și plenitudine energetică, în funcție de fiecare moment al anului.
Când celulele, organele, sângele și limfa noastră se încarcă cu un exces de toxine, este cel mai potrivit moment pentru o răceală, sau o viroză. Acestea deschid în interior căi de acces spre exterior, eliminând mai mult sau mai puțin forțat ceea ce corpul nu a reușit să facă mai mult timp prin mijloace pe care le putem numi normale.
Mucozitățile, febra, transpirația sunt astfel de simptome ale purificării și curățeniei sistemului respirator, digestiv, al pielii, al ganglionilor limfatici.
În anumite cazuri mai serioase de intoxicație apar grețuri și vărsături, tocmai pentru că evacuarea este greoaie și organele de excreție sunt solicitate la maximum.
În acest caz, în loc să ne umplem cu tot felul de pilule și suplimente naturiste ar fi indicat să ușurăm munca acestor organe prin repaos alimentar și consumul de lichide (apă și ceaiuri neîndulcite).
Epidemiile majore din cadrul unor colectivități pot indica o necesitate profundă de schimbare sau de aliniere la legile naturii, la mediul din care facem parte. Încălcările repetate ale legilor naturii, subtile, au facilitat apariția acestor epidemii. Omul este din ce în ce mai desprins de energia pământului (electromagnetismul pământului este cel mai puternic antioxidant) de aerul, apa și sărurile din interior. În aceste condiții nu este de mirare că vorbim despre o imunitate scăzută nu numai la persoane adulte, ci și la copii și tineri.
Urmare a acestor desprinderi de energia viului, sistemul imunitar are de suferit și acest lucru nu poate fi combătut doar prin ingerarea de suplimente și așa numitele detoxifieri ale corpului, care sunt în multe cazuri doar un praf în ochi aruncat în buzunarul unor comercianți abili.
Sunt oameni care cred că au făcut o curățare a corpului doar pentru că au ținut un post, sau au urmat un regim alimentar un anume interval de timp.
O detoxifiere mai profundă este cea în care o ființă se conectează mai mult timp la energia pământului, copacilor, plantelor, cerului. De aceea, virozele, gripele, chiar și simplele răceli, nu trebuie tratate în mediul interior, în încăperi, ci cât mai mult în spațiu liber, cât mai aproape de pământ și de natură.
Ca urmare a acestor abateri, este foarte posibil ca în special în marile orașe să apară din ce în ce mai multe corecții, care se fac de fapt din interior. Omul este un microcosmos aliniat legilor divine de funcționare, iar natura este primul strat de influență al acestei ierarhii.
Felul în care subordonăm natura în folosul nostru este cel mai primejdios mod prin care controlăm ierarhiile spirituale ale lumilor subtile. Epidemiile ar trebui să fie cel mai puternic avertisment al denaturării și degradării noastre interioare, ca ființe divine.
Efectele lor nu pot fi rezolvate prin izolarea indivizilor unor colectivități, ci prin realinierea lor la un mod trinitar de funcționare, pornind de la spirit, continuând prin suflet și ajungând ca materializare la corpul fizic, la modul lui de funcționare și transmitere a energiilor în mediul din care face parte.