Evoluţia genetică a omenirii
Omul Denisovan este o completare recentă a arborelui genealogic uman.

Rezervorul genetic geto-dac get-beget a rămas la ora actuală la nivelul de 45%. Iar acest aspect este destul de îngrijorător pentru viitorul naţiunii române.

Încă de la începutul acestui Dosar, pe care ca ediţie îl considerăm ceva mai special şi veţi vedea de ce, vă menţionăm că avem de gând să desfiinţăm toate prostiile referitoare la falsa idee a apartenenţei strămoşeşti. Ne-am referit şi la acest aspect deoarece NU putem exclude aşa ceva din chestiunea evolutivă a speciei umane.

Desigur că există tot felul de idei şi de interpretări, bazate mai mult sau mai puţin pe evidenţe concrete provenite din cercetarea ştiinţifică, dar deja dincolo de absurd şi ridicol cineva – român în cazul nostru! – spune că s-ar putea “să nu fie român” deoarece şi-a făcut un test ADN care îi zice că el ca individ este o amestecătură. Asemenea bazaconii le pot emite doar cei pretenţii de intelectuali care lucrează prin cine ştie ce firme, şi care habar n-au şi nici nu înţeleg care este temelia provenienţei ca statut etnic.

Comunitatea tribală și apartenența etnică

Dacă ne referim la noţiunea de etnie, atunci pornind de la ideea modernă de naţiune, mergem înapoi în timp şi putem descoperi că în urmă cu milioane de ani, etnia avea o altă formă de manifestare – comunitatea tribală. Iată cum facem un arc peste epoci ca să legăm cap la cap idei ce străbat timpul şi erele. Acele comunităţi de tip tribal primitiv îşi stabileau singure simbolul totemic prin care se distingeau unele de altele. Cu timpul s-au format limbaje diferite în aceste comunităţi tribale, deoarece fie şi din ambiţie – cum era specia umană pe atunci neevoluată – o comunitate tribală nu folosea limbajul unei comunităţi rivale. Aşa au apărut de-a lungul epocilor ceea ce azi putem numi apartenenţă etnică, mai ales că în funcţie de zona şi energiile acesteia unde comunitatea tribală locuia, ADN-ul era mai mult sau mai puţin influenţat de energiile reliefului.

Dacă ne gândim la modul în care s-au desprins şi evoluat speciile de hominide, de-a lungul ultimelor 4-5 milioane de ani, şi ştiind că speciilor le trebuie în mod natural cel puţin 10-20 de milioane de ani pentru mutaţii genetice produse natural, rezultă că apariţiile speciilor predecesoare lui Homo Sapiens au fost determinate şi coordonate din afara lumii noastre.

De ce speciile hominide au apărut iniţial doar în Africa?

Dar să nu divagăm. Am făcut o expunere foarte scurtă ca să înţelegeţi că existau încă de acum milioane de ani diferenţe între speciile hominide determinate de forţe necunoscute. În mod oficial aşa cum s-au realizat descoperirile în domeniul arheologic şi antropologic, au existat cinci ramuri principale de hominide considerate predecesoare ale speciei noastre Homo Sapiens.

Astfel, conform acestor descoperiri s-a stabilit că vechimea hominidelor – care nu este doar specia Homo Sapiens – merge până în urmă cu aproximativ 6 milioane de ani. Specia Ardipithecus ramidus a trăit pe teritoriul actualei Etiopia în urmă cu 5,5 – 4 milioane de ani, existenţa acestei specii a durat aproximativ 1 milion şi jumătate de ani. Ceva mai la sud, pe continentul african a fost descoperită în anul 2000 specia ce avea să fie numită Orrorin tugenensis sau ”omul mileniului” deoarece vechimea sa o depăşea pe cea a Ardipitecului cu câteva sute de mii de ani, deci cam 6 milioane de ani.

Apoi următoarea specie importantă cronologic vorbind a fost Australopitecul, cu o vechime de 3,7 milioane de ani. Deci la mii de kilometri de Africa, separat faţă de Ardipitec, o altă specie apărea pe Pământ. Să fi fost Australia în vremea aceea legată cu Africa prin grupuri de insule care făceau legătura între ele? Este posibil acest lucru, deşi studiile de oceanografie deocamdată nu au atestat ca să fi existat vreodată aşa ceva între cele două continente. Nici ipoteza migrării Ardipitecului din Africa prin Asia către arhipelagul indonezian şi apoi să fi ajuns în Australia nu stă în picioare, deoarece dacă ar fi fost aşa, atunci ar fi trebuit să se fi găsit şi în Asia vreo specie hominidă importantă, însă până acum nu s-a găsit nimic în acest sens care să fie cât de puţin edificator. Homo Habilis – o altă specie – popula zona subsahariană a Africii în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani.

Apoi avea să urmeze pe Pământ specia Homo Erectus apărută tot în Africa în urmă cu aproximativ 1,8 milioane de ani. Acestei specii i s-a dat o asemenea denumire deoarece a fost considerată prima specie hominidă cu tendinţe către poziţia de verticalitate pe care a avut-o Homo Sapiens mai târziu. Întrebarea este de ce speciile hominide au apărut iniţial doar în Africa?

Mai târziu în Europa au apărut Omul de Cro-Magnon şi Omul de Neanderthal, cam cu 300.000-280.000 de ani în urmă, aceste două specii fiind relativ contemporane cu Homo Sapiens a cărui apariţie ca ultimă specie a fost estimată, conform studiilor de specialitate, în urmă cu 550.000 de ani.

Ce fel de specie era Omul de Denisovan?

Conținut dedicat abonaților. Nu ai cont? Click aici.

ho

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?