Ce bine ar fi ca şi în fruntea ţării, la parlament, la guvern şi la preşedinţie, să avem cât mai multe găini bătrâne şi câţi mai mulţi cocoşi bătrâni.
Sau cum se mai spune într-o variantă populară masculinizată ”cocoşul bătrân face borşul bun”. Sigur că aproape toată lumea a auzit de aceste proverbe sau zicători, aşa cum le ştim în popor. Dar haideţi să vedem dincolo de înţelesul culinar sau chiar al diferenţelor de vârstă, căci un asemenea proverb face referire cu certitudine la anumite aspecte legate de partea sociologică a societăţii. Sociologică? Da, aţi citit bine. Partea sociologică şi nu doar cea lumească în general.
Au devenit oare proverbele un fel de fenomen sociologic?
Se poate spune că da, având în vedere că de cele mai multe ori atunci când oamenii ajung într-un impas sau nu reuşesc să obţină rezultatul dorit, pun asemenea consecinţe pe seama proverbelor. Şi ei exprimă un proverb sau altul în funcţie de natura situaţiei respective. La fel este şi în cazul proverbului din acest articol, mai ales că după Revoluţia din 1989 românii au mai dat şi alte sensuri multor proverbe cunoscute. Unul din ele, în cazul de faţă, se referă şi la conotaţii mai deocheate despre care bineînţeles nu vom menţiona aici nimic.
Dar ce vrea să zică în realitate proverbul acesta?
Găina bătrână face zeama bună…
Nu este vorba doar de vârstă aici şi nici de mâncare neapărat, deşi putem interpreta lucrurile şi în acest sens. Se ştie însă că o găină dacă e bătrână are carnea cam tare şi aţoasă, deci din acest punct de vedere proverbul nu se verifică sau nu se referă la ceva autentic în sensul culinar. Şi atunci el trebuie să se raporteze la altceva. La ce…?
