Geometria sacră şi destinul
Panteonul din Atena și Numărul de Aur.

Toate acțiunile se supun unor tipare distincte iar Geometria sacră descrie aceste legi.

În Evul Mediu cei care au construit catedralele de exemplu au ţinut seama de proporţiile geometriei sacre, care se bazează pe rapoarte matematice ce determină armonia formelor. Desigur că mărimea acestor catedrale impresionează şi astăzi, deşi ne-am putea întreba în prezent cui mai serveşte grandoarea sau grandomania unor asemenea edificii?

A folosi geometria divină la construirea clădirilor nu presupune neapărat mărimi exagerate ale acestor clădiri.

Probabil în perioada Evului Mediu chiar se dorea să se ridice astfel de clădiri de dimensiuni exagerate, pentru a arăta în mod discret grandomania conducătorilor de atunci, dar şi pentru a ţine populaţia sub control şi ascultare, căci cele mai mari clădiri bazate pe proiectarea conform geometriei sacre au fost bisericile şi catedralele. Deci lăcaşele de cult, pentru a da impresia oamenilor că doar aceste clădiri sunt cele în care lumea, indiferent că erai cerşetor sau rege, trebuia să se supună fără deosebire puterii clericale.

Astăzi aşa după cum am făcut introducerea la începutul articolului, nu mai ţinem seama de formele construite.

Multă lume are tendinţa de a vrea forme extravagante în privinţa clădirilor, să arate nemaipomenit, cât mai mari posibil, fără a ţine seama de utilitatea energetică subtilă a lor, în primul rând.

Trebuie să spunem că aproape în toate oraşele lumii 98% dintre clădiri, fie că sunt mai vechi, fie că sunt mai moderne, prezintă în alcătuirea lor o arhitectură care e departe de normele geometriei sacre.

Ce are a face geometria sacră cu destinul omului?

Răspunsul e pe cât de simplu în esenţa sa, pe atât de complex în explicaţii.

CONȚINUT DEDICAT ABONAȚILOR

♥ Contează ce spune lumea?

Următorul episod<< Geometria sacră şi destinul uman – IGeometria sacră şi destinul uman – III >>

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?