Geometria sacră şi destinul
Panteonul din Atena și Numărul de Aur.
Timp estimat de citire: 5 minute

Noi nu băgăm de seamă că deviem de la destinul propriu, trăind în clădiri care blochează energia şi apoi, o emit negativ.

În numărul trecut al revistei vă prezentam aspectele de conexiune şi influenţă a formelor interioare faţă de destinul omului în general. Geometria interioară a locuinţelor, oriunde în lume, indiferent că este o casă modestă din India sau cea mai luxoasă vilă din Statele Unite, conţine linii, muchii şi colţuri, ceea ce din perspectiva curgerii energiilor pot produce blocaje în zona interioară a casei în care familia se mişcă.

Corpul uman la rândul său prezintă doar linii unduite, structura sa permiţând o curgere fluentă a energiilor. Se poate spune chiar că interacţiunea energo-informaţională dintre corpul uman cu aura sa şi mediul înconjurător se produce la un nivel dintre cele mai performante, datorită formei corpului nostru care permite fluxurilor energetice să curgă pe el şi în jurul său.

Astfel putem vorbi chiar de o aerodinamică a corpului, valabilă mai ales în atletism unde sportivii au nevoie de maximum de viteză. La înotători observăm o hidrodinamicitate care le permite să treacă prin apă de-o manieră asemănătoare peştilor, deşi viteza de deplasare a omului este mult mai mică.

Datorită formei corpului nostru, suntem adaptaţi atât la aer, cât şi la apă şi pământ, un cumul de calităţi pe care doar specia umană îl deţine.

Chiar dacă fiecare vieţuitoare este alcătuită pe baza fractalică a şirului lui Fibonacci, fiind vorba de însuşi mecanismul Vieţii, totuşi omul are cel mai armonios aspect dacă ne raportăm şi la proporţiile corpului uman.Pare a fi modelul ideal de fiinţă destinată unui scop cosmic măreţ.

Interacţiunea omului cu mediul social respectiv cu arhitectura, formele clădirilor, mersul pe culoare, urcatul şi coborâtul scărilor sau cu liftul, deplasarea de-a lungul trotuarelor, pe străzi şi bulevarde, toate deplasările pe care le fac oamenii zilnic determină moduri de reacţie din partea subconştientului nostru faţă de toate aceste forme.

De exemplu s-a descoperit de către o echipă de cercetare a calităţii apei din Los Angeles, pe baza rezultatelor obţinute de către regretatul profesor Masaru Emoto,apa potabilă care ajunge în casele oamenilor este complet lipsită de energia vieţii, adică nu e ca apa de munte care are în ea viul. Ceea ce au constatat ei a fost că dirijată fiind prin sistemele de conducte aflate sub oraş, cu fiecare cotitură pe care o face atunci când trece prin zeci de kilometri de ţevi, apa îşi pierde treptat din calităţile sale.

Aşa că se confirmă ceea ce fengh shui-ul susţine şi anume că orice colţ şi muchie adaugă energie negativă care, pe măsură ce apa continuă să curgă de-a lungul conductelor, depăşeşte la un moment dat valoarea normală pozitivă a apei. Astfel oamenii beau apă potabilă lipsită însă de energia necesară.

Un astfel de incovenient îl regăsim şi în cazul tuturor construcţiilor realizate de om, încât am putea spune foarte uşor că nivelul de inteligenţă şi cel de performanţă de asemenea pot fi şi ele afectate de interacţiunea energiei aurei umane cu formele interioare şi exterioare ale clădirilor.

Fiecare clădire generează, în funcţie de mărimea sa şi de numărul de linii, muchii şi colţuri, un anumit tip de emisie sonoră insesizabilă de către ureche, care afectează aura umană, dat fiind faptul că aşa cum spuneam, tot ce are colţuri şi muchii segmentează energia şi îi dau o încărcătură negativă.

Astfel dacă s-ar construi doar clădiri cu forme rotunde, ovale şi unduitoare, oamenii ar beneficia de emisii pozitive, ar fi voioşi tot timpul şi binevoitori şi fiecare ar avea posibilitatea de a-şi îndeplini destinul fără sincope, radiind de optimism şi realizând lucruri măreţe în fiecare an.

Interacţiunea zilnică a aurei noastre cu energiile emise de către clădiri ne poate afecta încet dar sigur de-a lungul anilor.

Destinul este o noţiune încă prea puţin înţeleasă de către oameni, chiar şi de către cercetători. Ştiinţa Spirituală a desluşit de milenii tainele destinului, cu toate acestea încă sunt căi neînţelese sau unele aspecte atât de abstracte, ce depăşesc uneori capacitatea minţii umane, încât cu greu pot fi abordate prin prisma raţiunii.

Una dintre acestea, ca principiu cosmic, este mecanismul ce determină ceea ce numim „Şirul lui Fibonacci”.

Această derulare a Creaţiei pe baza Numărului de Aur constituie o enigmă care se pare că nu va putea descifrată până la sfârşitul acestui secol, deşi dispunem de mijloace de calcul foarte performante, cu ajutorul cărora avem posibilitatea de a realiza tot felul de modele de interpretare.

Ştim că Numărul de Aur se desfăşoară fractalic, adică porneşte de la 0, urmează 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 şi tot aşa, fiecare număr următor fiind suma celor două anterioare. Noi aşa le numim, numere din secvenţa Fibonacci, dar în realitate acestea nu sunt numere, ci frecvenţe care se dezvoltă progresiv din ele însele.

Întrebarea este de ce nu există succesiunea ca la matematică 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi aşa mai departe, ci ce anume determină o asemenea secvenţă şi mai ales de ce se desfăşoară în felul acesta?

Dacă ne gândim că această secvenţă Fibonacci structurează tot ceea ce se manifestă în Univers, şi implicit şi pe Pământ, putem să ne dăm seama că majoritatea formelor pe care le vedem prezintă rotunjimi.

Corpul omului, al animalelor, pietrele în majoritatea lor sunt în general rotunjite, dealurile şi unii versanţi muntoşi, trunchiurile copacilor sunt de asemenea cu forme rotunde/circulare pe verticală şi aşa mai departe. Putem găsi în natură o sumedenie de exemple în acest sens.

Ca şi în cazul tuturor formelor vii existente, şi în cazul omului Numărul de Aur acţionează, şi dacă omul are o formă fizică armonioasă – nu vorbim aici de situaţii în care corpul se deformează – atunci relaţia energetică a omului cu clădirile comportă o anumită consecinţă. Şi asta deoarece, aşa cum spuneam în episoadele anterioare, clădirile au forme cu muchii şi colţuri, atipice faţă de energia naturală a vieţii provenită din acţiunea Numărului de Aur.

Dacă v-aţi duce şi aţi măsura în mod simplu o clădire, veţi constata că nici o împărţire între dimensiunile sale nu are ca rezultat Numărul de Aur. Pentru că nu sunt nici măcar construite având în structura lor Numărul de Aur cum sunt catedralele sau unele clădiri moderne.

Deci întreaga arhitectură urbanistică e împotriva omului, şi dacă indivizii umani trăiesc în această societate, se deplasează zilnic la serviciu şi îşi duc activitatea în clădiri care ca energie sunt opusul energiei Numărului de Aur, vă daţi seama în ce fel se va derula existenţa acestor oameni.

Sunt miliarde de oameni pe planetă care trăiesc în această formă de dezechilbru. Noi nu băgăm de seamă că deviem de la destinul propriu, trăind în felul ăsta în clădiri care blochează energia şi o emit apoi negativ.

Interacţiunea zilnică a aurei noastre cu energiile emise de către clădiri ne poate afecta încet dar sigur de-a lungul anilor, dacă nu suntem atenţi la acest aspect.

Când mergem la un spectacol într-o sală ne simţim mai bine decât acasă, deoarece sala respectivă are pereţii sub formă de oval la interior. Sau pe stadion, aţi observat cât entuzism este la fotbal sau la olimpiade? Asta se datorează formei circulare a stadionului, care generează atât spre interior, cât şi spre exterior o undă specifică de energie. Şi sunt multe exemple de acest fel.

La fel şi aura noastră, atunci când intră în contact cu formele naturale precum copacii sau dealurile, resimte o stare de libertate şi de armonie, pe când între clădirile din oraş, lipsite de rotunjimi, energia se sparge, se fragmentează şi revine asupra aurei agresând-o prin perturbarea emisiei sale.

Astfel trăim „sufocându-ne” energetic, tocmai de aceea este foarte important să ne refacem conexiunea cu natura şi să înţelegem că e necesar să trecem de la o civilizaţie a mentalului la una a sufletului.

Următorul episod<< Geometria sacră şi destinul uman – I
Articolul precedentPrecogniţia şi undele Gamma
Articolul următorMicii Cenuşii – unde au dispărut? – I
Scriitor şi pasionat de neconvenţional, îşi păstrază anonimatul în continuare folosind o atitudine efervescentă pentru a pune în mişcare energia exploratoare a minţii umane, imprimând astfel în subtil nevoia de a găsi răspunsuri existenţiale.
0 0 voturile
Recenzie Articol
Abonează-te
Informează-mă despre
guest
0 Comentarii
Feedback-uri în linie
Vezi toate comentariile