Timp estimat de citire: 3 minute

Teoria haosului caută ordinea interioară în date aparent întâmplătoare.

Foarte mulți dintre voi ați auzit și ați folosit de multe ori acest cuvânt… Haos… Uneori îi auzim pe alții spunând „Vai, ce haos e în capul lui/ei!”, sau în vreo ceartă dintre părinți și copii sau în familie auzim deseori expresia „E haos în capul tău! N-ai nimic în el!”

După ce vom explica pe scurt în cele ce urmează ce este haosul, vă veți schimba câte ceva în modul de gândire. Considerat în mod complet greșit drept abis sau ceva aflat într-o totală dezordine, haosul se află vrem-nu vrem la baza întregii Creații.

Definiția corectă a Haosului ar fi următoarea: o stare a Existenței în care nu exista nici forma, nici mișcarea, nici informația, nici ordinea. Cu alte cuvinte, așa cum am descris în cartea mea „Mobilis in Mobile” editată prin anii 97-98, haosul poate fi considerat drept starea nemanifestată a Creatorului. Este evident că dacă abordăm chestiunea din acest punct de vedere, nici Lumina nu exista. Căci Lumina, chiar și la nivel de particule tahionice și fotonice, înseamnă mișcare, ori nimic nu se mișca în starea aceea de nemanifestare. Am putea spune că este ca și când Creatorul doarme. Așa veți înțelege mai simplu.

Dar ce legătură poate fi între Haos și cuantică?

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?