Hipnagogia – un alt fel de conştienţă
Coșmarul lui Henry Fuseli (1781) este considerat a fi o descriere a paraliziei somnului percepută ca o viziune demonică. Wikipedia.

Foarte mulţi oameni au de-a lungul zilei cel puţin un moment de reverie. Fie referitor la o problemă personală, fie în privinţa unor chestiuni care-i preocupă, mulţi oameni au la un anumit moment al zilei o asemenea alunecare către starea de reverie.

Această trăire interioară poate fi legată şi de unele proiecte la care visăm să le îndeplinim, şi întrebarea care se pune, într-o astfel de situaţie, este următoarea: unde se duce mintea în momentele de reverie? Pentru că parţial suntem conştienţi uneori de reveria pe care o avem, dar de cele mai multe ori nu reuşim să prindem acel scurt moment al conştientizării faptului că avem o reverie. La ce ar folosi totuşi să ne păstrăm conştienţa într-o asemenea stare relativ modificată de conştiinţă, având în vedere că în ultimul deceniu se vorbeşte tot mai des de posibilitatea de a trata o serie de dezechilibre ale sănătăţii prin tehnica inducerii vizuale? Într-o anumită măsură are tangenţă cu metoda Theta Healing dar există nişte diferenţe, în sensul că la Theta Healing pacientul este ghidat de către terapeut în aplicarea paşilor necesari. Pe când la reveria conştientă individul îşi poate călăuzi singur paşii într-o incursiune de felul acesta în propria stare mentală.

În cazul unei stări hipnagogice autentice, determinată de factori afectivi şi emoţionali de exemplu, individul poate merge până într-acolo încât retrăieşte la aceeaşi intensitate un eveniment personal din trecutul său. Acel eveniment poate fi unul plăcut sau unul neplăcut. La nivelul structurii neuro-cerebrale există celule specializate care stochează sub formă holografică, în partea cuantică a structurii lor, toate amintirile individului. Pentru că în realitate nimic nu se pierde, totul se stochează.

Conştiinţa noastră are capacitatea de a selecta la nivelul memoriei ceea ce este folositor de-a lungul timpului, astfel determinând o triere a informaţiilor asimilate şi stocate. Memoria este ca o imensă bibliotecă cu nenumărate cărţi. Unele dintre cărţi ne sunt de folos mai des, altele pot sta nefolosite în rafturile memoriei ani de zile, uneori chiar o viaţă întreagă, depinde de priorităţile pe care individul şi le fixează. Vă explic despre funcţia mecanismului memoriei deoarece are conexiuni directe cu starea hipnagogică, înainte de a trece la descrierea modului de a avea vise conştiente.

Amintirile neplăcute, chiar dacă le mai readucem din memorie în mental cu ocazia altor evenimente care nu ne fac plăcere, rămân stocate pe circuitele eterice ce dublează celulele şi neuronii, şi cu timpul, dacă nu sunt verificate periodic, se transformă în energie statică, un fel de reziduri ca cele industriale care la un moment dat vor începe să bruieze funcţiile memoriei şi ale lucidităţii. Cele mai frumoase şi cele mai plăcute amintiri sunt în memorie ca nişte cărţi bune sau mai bine zis ca nişte filme bune, pe care le revedem cu plăcere de-a lungul anilor. De aceea reveria ca stare hipnagogică are conexiuni directe cu asemenea stări interioare, stocate la nivelul memoriei.

Cum putem intra în starea lucidă de a ne controla visele sau astfel de stări?

CONȚINUT DEDICAT ABONAȚILOR
Următorul episod<< Hipnagogia – un altfel de conştienţă – IIIHipnagogia – un alt fel de conştienţă – V >>

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?