Nesimțirea să fie oare drama viitorului nostru atât de cântat și glorificat de profeți și de mari inițiați?
Copiii sunt viitorul oricărei țări, iar timpul în care trăiesc și condițiile create cu migală de artizani bine plătiți să gândească și să creeze strategii de ignoranță crasă, îi aliniază pe aceștia la planul stăpânilor din umbră ai planetei.
Să nu credem că toate găselnițele care îi încurajează pe tineri să devină ignoranți, sunt pur accidentale! Nu există așa ceva, și totul este bine programat, apoi „aruncat pe piață”!
Sigur că, vlăstarele unui copac trebuie să fie viguroase pentru a asigura viața acestuia. Și vlăstarele omenirii ar trebui să fie viguroase și intuitive să-și slăvească strămoșii, ca să poată asigura continuitatea prin spiritualitate și perpetuarea sănătoasă a speciei.
Numai că, spre deosebire de progeniturile altor rase, copiii noștri sunt abil manevrați de aceste rase dominante, care își educă proprii copii să devină conducătorii de mâine ai planetei. Ei îi învață pe aceștia tot ce trebuie să știe despre Univers și legile lui, despre călătorii interstelare, despre legile fizicii și aplicabilitatea lor, despre responsabilitatea în lumea care trăiesc. Sigur că părinții sunt responsabili de tot ce fac, de tot ce dau, și de tot ce devin copiii lor.
Beizadelele noastre, îndobitocite și programate mental, sunt susținute în toate prostiile lor de părinți ignoranți și iresponsabili. Valoarea lucrurilor se schimbă drastic, iar la acest mod, viitorul nostru ca neam este în mare pericol!
Acești copii și-au pierdut legăturile cu strămoșii, și-au adormit intuiția și bunul simț, alegând frivolitatea, neinteresul, superficialitatea. Se lasă păcăliți cu mare ușurință de valorile fabricate de modernism, promovând cu mare franchețe estetica urâtului și a grotescului. Cei care au conștiință și sunt mai puși pe treabă, sunt ispitiți cu oferte tentante din străinătate, visând să se realizeze ca oameni, mai ales material, și nu să facă ceva pentru țară.
Și uite așa, între două mari rele, ne străduim noi bătrânii acestei țări, să mai salvăm ceva din ce se poate.
Oameni tineri nu se mai gândesc la căsătorie și la urmași, ci numai la carieră, bani, și distracție pe apucate! Acum este o modă să-ți prezinți amanții sau amantele în public, să-ți prezinți vacanțele de vis, mașinile, banii, toaletele, de cele mai multe ori oribile, bijuteriile, pe la posturile TV!
Cu astfel de valori, atinse în ultimele trei decenii, nu ajungem nicăieri. Alte popoare își mai păstrează istoria, tradiția, cultul strămoșesc, dar mai ales unitatea națională.
Tinerilor noștri le este rușine că sunt români, nu știu care sunt culorile drapelului și ce reprezintă ele, și visează să plece din țară cât mai repede posibil! Acest viitor sumbru este pregătit de Oculta Mondială, un viitor pe care din păcate tineretul îl înghite precum pelicanul, nemestecat.
Ce-ți doressc eu ție, dulce Românie
Țara mea de glorii, țara mea de dor
la trecutu-ți mare, mare viitor!
Suntem așa de ușor de păcălit, atât de ahtiați după valori vremelnice, încât nu-i de mirare că, alunecăm pe coaja de banană. Mai nou, vin tineri belgieni, francezi, să ne strângă tonele de gunoaie aruncate în natură, iar tinerii noștri nu o fac pentru că sunt ocupați să umble prin locuri de fițe și este sub „demnitatea” lor.
Muzica pe care o ascultă la maxim de volum, este subliminală, de proastă calitate și îi tâmpește. Fac mușchi la sală, nu la muncă, fiindcă această necesitate munca, nu este de condiția lor. Au necesități multe, artificial create de sistem și de modă, complăcându-se într-o viață searbădă, plictisitoare și stupidă pentru a respecta anumite standarde. Oare ale cui standarde le respectă?!
Viitorul nostru este format din generația de căldicei … ?
Știu ei ce înseamnă satisfacția muncii împlinite (pe care o faci pentru că-ți place, că te ajută să creezi, nu neapărat pentru bani), patriotismul, dragostea pentru țară și înaintași?
Uneori, chiar îmi doresc o zgâlțâială zdravană pentru acești epigoni, pentru acești urmași nedemni ai dacilor, și chiar o palmă dată peste „ten”!
Dacii aveau cele mai înalte școli de inițiere, cele mai drepte legi, cele mai bune principi de educație, pentru că aplicau în viața lor Principiile Universale. Au fost suficiente aproape 3 decenii de „democrație”, ca să devenim jalnici, trădători, hoți (numărul 1 se pare!), fără legi și fără valori morale.
Suntem de râsul lumii cu servitutea noastră ciudată, cu pupincurismul, cu inversarea valorilor, ba chiar cu moralitatea noastră de mucava împrumutată cu sârg de la occident! Suntem moderni și șlefuiți până la ignoranță, și în acest fel îi formăm și pe copiii noștri – viitorul țării?!
Acum părinții își vând sufletul pentru ca copilul lor să aibă tot ce îi trebuie, oare chiar îi trebuiesc copilului toate aceste „unelte” de tortură și îndobitocire?
Și nouă ne luau părinții din când în când câte un rând de haine, o jucărie, o carte, mici cadouri, dar totul era la limita decenței și a bunului simț, rămas de la strămoși. Acum totul se afișează ostentativ, chiar dacă alături de fițoșii de bani gata, trăiesc și oameni la limita existenței care fură o pâine ca să-și hrănească copiii. Nesimțirea să fie oare drama viitorului nostru atât de cântat și glorificat de profeți și de mari inițiați?
Eu cred totuși că, rolul decisiv în această enigmă cu multe necunoscute, îl va avea Dumnezeu, care iubește această țară, iar asta contează mai mult decât toată iubirea noastră strâmbă și condiționată.
TREZEȘTE-TE VIITOR AL NAȚIUNII!
