Butonul poate fi acel element, de care depinde la un moment dat, viața noastră, a tuturor…
Dimineața când ne trezim, luăm telefonul, apăsăm pe un buton și se deschide ecranul… Ceva mai târziu când ne facem cafeaua, apăsăm un buton și aceasta se prepară. Pentru că ne-am digitalizat de vreo două decenii încoace, apăsăm un alt buton al radioului sau al telecomenzii pentru a vedea știrile de dimineață. Aragazele moderne au și ele butoane, deci când ne preparăm mâncarea apăsăm sau întoarcem un buton. Dacă folosim o friteuză, apăsăm pe un buton. Pentru un blender folosit la a mixa legume și fructe, ori pentru a toca legume pentru mâncare, apăsăm la fel un buton. Pe telecomanda aerului condiționat apăsăm iarăși un buton. La fel și la un ventilator, pentru cine n-are aer condiționat. De asemenea la prăjitorul de pâine, la grill-ul pentru friptură, la aspirator, la mașina de spălat, apăsăm un buton. De vreo 10 ani încoace sunt frigidere care fac gheață la simpla apăsare a unui buton digital.
Fără buton, ce-ar fi viața noastră?
Datorită modernizării și digitalizării, la casele marilor și micilor magazine, de oricare fel ar fi acestea, apăsăm un buton digital pentru a plăti, apoi mai avem butoanele digitale de la cântarele care cântăresc marfa și alimentele cumpărate, butoanele de la aparatele POS unde plătim cu cardul. De câțiva ani se fabrică mașini care pornesc la o simplă apăsare a unui buton de pe bord. Pe vapoare, pe avioane, în trenuri, pe aeroporturi, la bancomatele de scos bani, în vămi unde sunt bariere, avem butonul!
La serviciu acum peste tot în lume se lucrează cu computerul, laptopul și tableta care au toate butoane – taste și butoane digitale numite senzori. Imprimata funcționează cu o apăsare de buton, la fel și faxul, precum și modernele întrerupătoare de curent pe care le folosim la birou și acasă când aprindem sau stingem lumina. Acasă când ajungem și vrem să ne uităm la diferite programe TV, se spune că „butonăm” telecomanda în draci.
Butonul e împărat, butonul e la putere!
Practic cred că nu există ceva în lumea asta a noastră care să funcționeze fără un buton și fără a apăsa pe el. mă refer la lucrurile moderne. Absolut peste tot, inclusiv la marile centrale nucleare, la barajele hidroelectrice și la marile concerne producătoare de diverse bunuri, totul funcționează pe baza butonului, indiferent că e clasic sau digital. Butonul e împărat, butonul e la putere! De aceea putem considera că suntem o civilizație de butonați și butonanți! Fără buton, ce-ar fi viața noastră? Există vreo altă modalitate de a pune civilizația asta în mișcare fără buton? Poate exista o altă variantă prin care să mișcăm lucrurile în omenire? Căci în fond și la urma urmei, ce este butonul?
Inclusiv noi oamenii, avem un „buton” intern
Butonul este o invenție care există între creierul și mintea noastră și restul lucrurilor pe care le-am produs în omenire, de-a lungul și de-a latul planetei. Dar butonul, fiind în conexiune cu comenzile cerebrale, ca și produs conceput de către minte, mai arată și altceva. Butonul este simbolul pentru „pornit-oprit” din orice domeniu și din orice punct de vedere, atât la propriu, cât și la figurat. Inclusiv noi oamenii, avem un „buton” intern, care este pe funcția oprit atunci când ne culcăm, și pe funcția pornit, când ne trezim dimineața. Și în definitiv, ce reprezintă totuși butonul?
Butonul este granița dintre viu și neviu
Butonul reflectă actul de voință manifestată prin liberul arbitru, și prin urmare, el simbolizează voința Sinelui spiritual. Butonul delimitează prin actul de voință, prin decizie și alegere, ceea ce poate fi activ de ceea ce poate fi inactiv.
Este de ajuns o simplă comandă, „pornit” sau „oprit” și odată ce apeși butonul, o întreagă suită de mii și mii de aspecte se manifestă sau încetează să se manifeste.
Ce chestie, dom’le și cu invenția asta… butonul… El este granița dintre viu și neviu, dintre a exista și a nu exista. Și poate fi acel element, de care depinde la un moment dat, viața noastră, a tuturor…
