Înţelepciunea proverbelor româneşti
© Cristimilan7 / Romania / Deviantart

Proverbul se referă la a învăța pe seama altuia, fie profitând de acela, fie urmărind cum face pentru a repeta întocmai și a obține rezultatul dorit.

O zicătoare mai puțin cunoscută de majoritatea dintre voi. Cu toate acestea, la fel de nimerită pentru vremurile actuale. Sigur, cu toții știm ce sunt frizerii, sunt acei oameni care ne ajută pe noi să scăpăm de o parte din podoaba capilară când aceasta crește excesiv.

Dar ce vrea să spună de fapt o astfel de zicătoare? Acum sincer vorbind, în vremurile noastre, dar poate și în epoca lui Caragiale și poate și a altora cu mult dinaintea sa, au existat precursorii frizerilor de azi cărora li se spuneau „bărbieri”, de unde și numele celebrei opere a  lui Rossini – Bărbierul din Sevilla. Deci ne referim la o chestiune ce ține de aspectul estetic în primul rând, dar așa cum spune zicătoarea, e mai mult de atât.

A învăța frizeria pe capul altuia presupune, dacă luăm contextul filozofic, cu totul altceva decât se înțelege la prima vedere sau auzire. Atunci când înveți ceva e simplu de înțeles că ai nevoie de un model pe care să exersezi, cum e și în cazul frizerilor. Nu cunosc detalii dacă aceștia exersează pe capetele artificiale acoperite cu peruci sau chiar pe persoane adevărate. Dar cert e că într-un fel sau altul ei învață să tundă.

Să vedem ce vrea de fapt să spună proverbul. Desigur că nu toată lumea vrea să învețe frizeria, și dacă sunteți atenți, proverbul are o exprimare pentru toată lumea. Deci e un tâlc ce trebuie deslușit. Acestui cuvânt „frizerie” îi putem atribui cel puțin 2-3 înțelesuri, în sensul de treabă, acțiune sau ceva ce trebuie făcut. Deci a învăța să faci ceva anume. Dar cum să înveți frizeria pe capul altuia?

Proverbul se referă la a învăța pe seama altuia, fie profitând de acela, fie urmărind cum face pentru a repeta întocmai și a obține rezultatul dorit.

Dar „frizeria” poate semnifica și șmecheriile pe care unii le fac, în politică, în afaceri sau în alte medii sociale. Astfel a învăța frizeria pe capul altuia poate să mai însemne și a testa niște lucruri, ori a încerca unele chestii pentru a ajunge la rezultate, dar fără a respecta legile, moralitatea sau deontologia dintr-un anumit domeniu profesional. În asemenea situații este vorba de acțiuni care depășesc normalitatea, iar cei care procedează așa sunt oameni cărora nu le pasă ce daune aduc celor din jurul lor. Altfel spus, e ca atunci când ești un frizer începător, și până să-ți formezi bine mâna, faci practica pe capul unor cunoscuți, și este evident că s-ar putea ca tunsoarea să nu iasă cum trebuie. Astfel de lucruri le putem vedea preponderent în politică, domeniul care ne influențează viața din toate punctele de vedere, în care mulți aleși votați „învață frizeria pe capul altuia”, adică al oamenilor din societate. Pentru acești aleși votați „frizeria” se traduce prin tot felul de acțiuni, decizii și fapte care sunt făcute pe seama oamenilor simpli din societate. În altă ordine de idei aceștia practică „frizeria” chelind practic sau ciuntind în cel mai bun caz starea națiunii, prin faptele lor reprobabile pe care le vedem la televizor zilnic. Ei sunt niște „frizeri” nepricepuți, care „tund” națiunea în cele mai aiurite moduri.

Așa se explică de ce după 30 de ani de „democrație” am ajuns o națiune chelită aproape de tot de resurse și de potențial. Pentru că „frizerii” din politică și-au dat examenele de pricepere pe capul nostru și uite unde am ajuns. Însă marea dilemă și problemă este că noi am fost de acord să ne „tundă” ei de fiecare dată, iar bacșișul lăsat lor de fiecare dată a fost votul odată la 4 ani. Și atunci ne întrebăm, pe bună dreptate, să schimbăm „frizerii”sau să ne lăsăm cu toții „chelie” ca să nu mai aibă ăștia ce tunde la noi?

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?