Îţi propun un exerciţiu, întrerupe ceasul şi prefă-te că tot ce ai avut vreodată pe această planetă, în această viaţă, este chiar acum, în faţa ta.
Se vorbeşte tot mai mult despre o schimbare radicală a conştiinţei umane. Pentru cei care încă se întreabă când se va întâmpla această schimbare, le zic… aţi ratat-o deja! Este pretutindeni în jurul nostru. Se întâmplă de prin anii 70-80 şi continuă inclusiv până în acest moment. Este peste tot. Este un punct de alegere… un punct unde Conştiinţa Umană alege să anuleze fractelele recurente de pe planetă. Este vorba despre schimbarea tiparelor mentale!
Există unele voci care spun că nu există niciun motiv ca fiinţele umane să facă ceva diferit în acest moment decât au făcut vreodată. Există oameni care spun că eşti proiectat să eşuezi. Fiecare ciclu, fiecare civilizaţie, va eşua atunci când se întrunesc anumite condiţii. Ei spun că natura umană nu se va schimba şi nu se va modifica niciodată, iar ciclurile se vor repeta la nesfârșit.
Dar e diferit acum…
Am ajuns într-un punct unde vom începe să evoluam cuantic. Dacă înainte ne mişcam în cerc, de data aceasta ne mişcăm în spirală. Nu este nevoie decât de un procent mic al populaţiei să facă această alegere pentru ca întreaga planetă să se schimbe.
Aţi avut ocazia să citiţi în alte numere ale revistei despre procesele ştiinţifice şi despre modul în care sistemul solar preia amprenta gravitaţională şi o trimite direct către heliosfera soarelui, o comunicare cuantică prin intermediul vânturilor solare. Există această comunicare între reţeaua noastră magnetică şi reţeaua din afara pământului care se suprapune peste câmpul creat de câtre ADN-ul nostru. Prin urmare, aceleaşi mesaje pe care le primeşte sistemul solar le primim şi noi.
Prin corespondenţă, ADN-ul reprezintă canapeaua magnetică în care ne odihnim. Este o descoperire ştiinţifică, dar acum, avem confirmarea că Micul influenţează Marele, iar Marele influenţează Micul. Aţi mai auzit asta, aşa-i? Atunci când destui oameni gândesc diferit, atunci când suficienţi oameni au reacţii pline de compasiune, emoţiile sunt exprimate şi pot fi chiar măsurate prin intermediul instrumentelor tehnologice. Întreaga vibraţie a planetei este afectată. Începem să conştientizăm cu adevărat că ceea ce gândim şi felul cum acţionăm poate face diferenţa. Dacă nu i-ai crezut pe tipii aia ciudaţi care făceau channeling, poate îi vei crede pe oamenii de ştiinţă.
Să devii cuantic poate fi destul de problematic. Nu e uşor, pentru că necesită o gândire diferită. Este o evoluţie prin intermediul magnetismului din interiorul ADN-ului şi oferă posibilitatea unei gândiri interdimensionale. Este probabil să fie cel mai greu lucru pe care îl vom învăţa vreodată.
Fiinţele umane sunt foarte emoţionale şi asta e bine, deoarece emoţiile sunt cuantice. Sunt incontrolabile în ambele direcţii, ură incontrolabilă sau iubire incontrolabilă… nu prea se conformează unui tipar, nu-i aşa? Este nevoie doar de intelect să construiască o cutie în jurul emoţiilor pe care apoi o numim “echilibru”. Deja putem observa că inclusiv mintea noastră are un atribut cuantic. Creierul uman este conceput să gândească cuantificabil. Numai prin logică şi intelect sinapsele biologice devin liniare. Cum adică, veţi spune?
Uitaţi-vă la fiinţa umană autistă, oamenii care au impresia că aparent ceva lipseşte. Dacă ai fost în jurul anumitor tipuri de conştiinţe cu autism, înseamnă că ştii ce le lipseşte. O minte autistă este de fapt o minte care nu înţelege liniaritatea şi întodeauna încearcă să înţeleagă ordinea şi simetria. Această minte încearcă să creeze un construct în jurul conştiinţei sale, astlfel încât să poată înţelege lumea. Un autist este mult mai cuantic faţă de un aşa zis om normal! Setarea este deja acolo! Procesul de a deveni cuantic se află deja în noi. Tot ce trebuie să facem este să ne dăm seama cum să deschidem/închidem diferite sinapse pentru a crea un fel de fiinţă umană adaptată noilor schimbări evolutive.
Iată un alt aspect cuantic.
Ştiu cât de confuză poate fi cuantica, dar totuşi gândiţi-vă că această stare cuantică se află în creierul nostru. În cele din urmă vom înţelege. Când ne retragem la somn, poate chiar şi în stările Alpha, ce credeţi că se întâmplă cu e cu acea parte din conştiinţă care nu este structurată liniar? Ştiţi visele acelea în care nimic nu pare să aibă sens? S-ar putea să fi fost în locuri diferite şi în momente diferite, să treci de la o scenă la alta instant, chestii care nu au sens în viaţa reală, dar au avut sens atunci. De ce oare? Pentru că în acea stare totul este cuantic. Starea de visare este o stăre cuantică. Creierul se află într-o stare în care intelectul se mută undeva în fundal, prin urmare se află în afara liniarităţii, fără o construcţie a timpului. În momentele de visare nu pare să te deranjeze prea tare. Când eşti în vis, îţi zmulgi părul din cap confuz fiind, nu-i aşa? Ba din contră, te bucuri de vis ca şi cum starea non-liniară cuantică este o stare naturală!
Uitaţi-vă la cutia numită timp. Cât de liniară poate să fie că putem merge doar într-o singură direcţie. Nu poţi să te întorci la stânga, nu poţi să te întorci la dreapta, doar direct în viitor. Ceasul merge într-o singură direcţie… înainte. Nu există vreun ceas care să urce în sus sau în jos, la stânga sau la dreapta. Pur şi simplu merge înainte. Există ceva mai liniar decât atât!? Şi asta e ceea ce credem. Preluăm această prejudecată şi o aplicăm peste tot în viața noastră. Toate gândurile, toate raţionamentele, toată logica, toată spiritualitatea se reduce la această prejudecată. Spunem: „sunt liniar, deci şi Dumnezeu trebuie să fie.” Curând, unii dintre oameni vor ieşi din această stare şi vor înţelege ceea ce se întâmplă.
Câţi dintre voi aţi primit mesaje care v-au schimbat viaţa? Poate te-ai cufundat într-o stare meditativă, poate chiar în starea de vis pe care am sugerat-o ca exemplu. Poate ai avut o viziune, o idee, poate ai întâlnit un maestru spiritual sau o sugestie de la o altă fiinţă dimensională. Ar putea să sune astfel: “Iată ce trebuie să faci. Iată cartea pe care o vei scrie. Iată metoda de vindecare pe care o vei preda. Iată instrucţiunile dispozitiviului pe care îl vei construi. Vei face parte dintr-un plan.”
Şi devii tare încântat de asta. Poate că te întorci din vizualizare și îi spui prietenului tău: “Este atât de real! Asta trebuie să fac, așa voi începe, nu-i minunat?” Ce urmează să faci? Continui să implementezi ideea. Oh, cât de liniar din partea ta! Ăsta e mesajul pe care l-ai primit? Oare ți-a spus Dumnezeu să te întorci și să te apuci de treabă chiar acum? Răspunsul este nu. Cu toate astea știind că dacă ceasul merge într-o direcţie, tu trebuie să te întorci înapoi în roata liniară a timpului şi să începi să implemenzezi ceea ce ţi s-a spus.
Să vedem ce se întâmplă în continuare. De cele mai multe ori, indiferent ce ţi s-a arătat… eşuează conform aşteptărilor. Dezamăgirea predomină: “Trebuie să mă apuc de proiectul ăsta şi nimic nu merge cum trebuie. Nu am suport financiar, nu are cine să mă ajute, nu e plăcut de nimeni! Am avut ideile astea aşa minunate şi le-am pus în aplicare şi nu s-a întamplat nimic. Unde greşesc?”
Ştiu că unii dintre voi aţi trecut prin aşa ceva sau treceţi chiar acum. Aţi primit inspiraţia, v-aţi întors, aţi încercat şi n-a mers aşa cum a trebuit. Offf, cât de liniar din partea noastră! Şi ce facem mai departe atunci când încercăm ceva şi nu merge. Renunţăm! Poate unii din cunoscuţii tăi te-au mai întrebat: “Ştii, acum ceva timp în urmă lucrai la ceva. Ce s-a întâmplat? Nu mai încerci din nou?”. Ce le-ai spus în acel moment? “Am încercat şi n-a mers, aşa că am renunţat.”
Poftim? Oh, cât de liniar! Dumnezeu nu ţi-a spus când să începi. În ceea ce priveşte timpul, tu ai decis când şi unde, apoi împotriva oricărei gândiri raţionale cuantice, odată ce ai încercat şi n-a mers, ai aruncat ideea la gunoi. Nici măcar nu te gândeşti s-o faci din nou. Ce prejudecată mai e și asta… Iată ce face gânditorul cuantic: El primeşte mesajul, revine din vizualitare şi celebrează. El ţine un bilet de călătorie în mână. Dacă se uită îndeaproape la bilet, nu e trecut timpul sau ora pe el. Nu spune când, dar el are încă biletul. Acest lucru este de ajuns pentru o minte cuantică!
El va sărbători biletul și apoi va crea atitudinea de manifestare a sincronocităţilor. Se va cufunda în proprul spațiu cuantic apoi va privi către sincronicitățile care au loc, în așa fel încât să poată să recunoască venirea trenului. Aceasta este adevărata definiție a răbdării. Nu a funcționat înainte pentru că sincronicitatea nu a fost acolo, energia nu a fost acolo, cuantumul nu a fost acolo… dar acum este.
Te invit să devii cuantic. Ce crezi că înseamnă asta? Ce fel de decizie dorești să revizuiești? Gândim într-un mod liniar și chestia asta poate să întrerupă conexiunea noastră cu Sursa și pentru că ni se pare normal, nici măcar nu suntem conștienți de acest aspect. Așa apare frustrearea și uneori chiar furia. Aceasta este tendința liniară a omului şi este doar o jumătate de adevăr.
Permite-mi să-ţi mai dau un exemplu. Majoritatea cititorilor revistei Cosmos sunt Lucrători în Lumină și mulți dintre ei sunt de mult timp. Cunosc Lucrători în Lumină care încă așteaptă să afle ce trebuie să facă. Ești unul dintre ei? Hmm? Spre deosebire de exemplul de mai înainte, poate tu nu ești preocupat de o sarcină anume, ci mai degrabă aștepți, și aștepți, să afli cine ești și pentru ce ești aici. Este un pic diferit, pentru că în cazul acesta, nu are nimic de-a face cu vreo viziune sau cu vreun mesaj celest, ci are de-a face cu ceea ce simți la nivel Akashic. Pentru ce ești aici? Când vei afla?
Ai această scânteie de conștiență și cunoști divinul. Știi ce este în ADN-ul tău și începi să descoperi și să simți ceva mai mult. Nu știi ce este, dar într-o zi va fi acolo. “Într-o zi voi ști de ce sunt aici”, vei spune. Liniaritatea timpului îţi şopteşte, “Nu ai ajuns încă acolo. Timpul nu este de partea ta”. A trecut de tine și n-ai reușit să vezi, n-ai reuşit să faci nimic. Apoi începi și îți faci griji.
Permite-mi să-ţi spun: Binecuvântată este ființa umană care este conștientă. Aceasta este sarcina de lucru. Păstrează conștienţa. Menține lumina. Mergeţi din loc în loc în familii, în grupuri. Acesta este punctul de decizie, deoarece simpla conștientizare modifică grila planetară.
Nu e despre ceea ce vei face, este despre ceea ce gândeşti în fiecare zi. Cuantic vorbind, nu există ceas. Putem să susţinem această energie până în clipa morţii? Dacă putem să menţinem această lumină, fiecare dintre noi va cunoaşte de ce este aici. Nu privi doar înainte, pentru că te afli şi în prezent, iar dacă suntem conştienţi de divinul din noi atunci am îndeplinit sarcina perfect, aşa că rămâi conştient. Nu renunţa! Devino cunatic!
Dacă totul, inclusiv munca noastră spirituală este cuprinsă într-o simplă cronologie, vom eşua, pentru că nu aduce inima ce aduce ceasul. Viitorul este sămânţa prezentului. Trebuie să spargem mentalitatea liniară cum că succesul se măsoară doar prin realizări. Într-o conştiinţă liniară a timpului, aşa este, dar într-o conştiinţă non-liniară, măsura succesului este dată de pacea interioară şi de bucuria de a fiinţa. Te regăseşti aici?
Acum vă voi spune ceva care vă va face fericiţi, căci este vorba despre copilul nostru interior. Problema copilului interior este o problemă cuantică, aţi ghicit! De ce copilul interior este atât de important? Aţi auzit asta de ani de zile, dar mulţi încă nu ne dăm seama. „Nu vreau să fiu copil! Am crescut, m-am maturizat, cum să mă întorc înapoi la copilărie? Sunt responsabil acum!”, spun unii.
Ascultă-mă și deschide-ți inima pentru o clipă. E vorba de timp, nu-i așa? Niciunul dintre noi nu mai este copil, dar am fost cu toţii. Aşa că îţi propun un exerciţiu, întrerupe ceasul şi prefă-te că tot ce ai avut vreodată pe această planetă, în această viaţă, este chiar acum în faţa ta. Imaginează-te când aveai 8,7, 6, sau 5 ani! Câţi dintre noi eram îngrijoraţi de întreţinere sau chirie? Câţi dintre noi ne frământam minţile? Cea mai mare îngrijorare pentru un copil este cât timp are la dispoziţie pentru joacă. Aceasta este mintea unui copil… pură, necomplicată şi în afara domeniului de îngrijorare.
Acum vreau să susţii câteva gânduri pentru o clipă. Vreau să te imaginezi că te simţi din nou copil. Fără griji. Fără drame. Fără mâine. Copilul nu se gândeşte la a doua zi decât dacă este Crăciunul, atunci când este cuprins de sentimente de bucurie şi emoţie. Cât timp a trecut de când n-ai mai simţit asta?
Au existat o serie de maeştri care au umblat pe această planetă, cunoscuţi în multe religii. Au avut un singur lucru în comun: erau cuantici! Când te uiţi la feţele lor, ai vazut cum strălucesc? Poţi să faci un exerciţiu de vizualizare cu mine? Poţi să fi cu maestrul tău preferat pentru un moment? Ce fel de energie este acolo? Este pace, este iubire? Sunt îngrijoraţi de întreţinere? Sunt îngrijoraţi de facturi? Ce fel de drame au în viaţa lor? S-ar putea să aibă o mulţime, dar nu le vei vedea niciodată! S-ar putea chiar să spui, “Oh, dacă aș putea să fiu şi eu aşa. Tare mi-ar plăcea asta.” Ei bine evident că poţi, această tehnică se numeşte Captarea Esenţei Copilului Interior şi nu este nici inocenţă şi nici ignoranţă, este înţelepciune cuantică totală. Este abilitatea de a prelua acele experiențe liniare care ne provoacă griji şi a le suspenda într-un loc atemporal în care nu ne mai pot afecta. Şi ce se întâmplă cu o conştiinţă care nu mai este afectată de frică? Ai ghicit. Se înalţă! Munca de reactivare a copilului interior este o muncă de tip cuantic.
Aceasta este lucrarea noastră. Indiferent unde te afli acum, sper că vei pleca cu o mai bună înţelegere despre cum lucrează Spiritul în noi. Poate că acum, vei avea un sentiment mai confortabil despre cine eşti şi încotro te îndrepţi. Îl iubeşti pe Dumnezeu? Atunci ai reuşit. Îţi iubeşti Sinele? Atunci ai reuşit. Eşti împăcat? Poţi să elimini drama situaţiilor pe care nu le poţi controla? Dacă eşti unul dintre aceştia, ai reuşit deja. De-asta ai venit aici.
