Matricea Creaţiei
© Pixabay

Dacă şirurile genetice pornesc toate dintr-o Matrice Creativă având acelaşi tip de informaţie, ce se întâmplă într-un anume moment al stadiului de creştere embrionară astfel încât încep să fie forme diferite de la specie la specie?

 

Modul în care se nasc fiinţele în univers continuă să fie o enigmă… Poate una mai mare decât cea a OZN-urilor sau a extratereştrilor. De ce? Pentru că până şi acele fiinţe extraterestre au în ele mecanismul holografic pe care l-am prezentat în episodul anterior.

Există pretutindeni în Cosmos – Cosmosul fiind forma de organizare a tuturor universurilor – această Inteligenţă Infinită, pe care doar o putem bănui cum este şi ce este ea în forma sa activă.

Vechii chinezi, ca şi dacii noştri – vezi motivele populare de pe costume şi de pe obiectele ceramice – cunoşteau această stare a existenţei Totului pe care l-au numit Tao şi Zau (Zău).

Dacă facem un mic exerciţiu de imaginaţie, putem spune că Tao poate fi înţeles ca T al lui O sau mai neaoş aşa româneşte, T a lu’ O, aşa cum a rămas la noi la sate, la întrebarea „al cui eşti…?”, „ …al lu’ Gheorghe a lu’ Făcălete…”, printr-o astfel de formulare dându-se de înţeles că se face referire la Obârşie, deci la originea persoanei respective pe arborele genealogic. La fel este şi oriunde în universul nostru, căci toate cele câte există au un punct din care au apărut cândva.

CONȚINUT RESTRICȚIONAT

 

Articol dedicat abonaților

Abonament expirat? Prelungește-l aici!

Următorul episod<< Matricea Creaţiei – IMatricea Creaţiei – III >>
Acest articol face parte 2 din 3 seria Matricea Creaţiei
0 0 voturile
Recenzie Articol
Abonează-te
Informează-mă despre
guest

0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cel mai votat
Feedback-uri în linie
Vezi toate comentariile