© Dă pă net

Minciunile spuse de către un împărat sunt rodul dorinţei sale de a-şi păstra puterea şi influenţa, şi dincolo de democraţia care oferă naţiunilor preşedinţi, prim miniştri şi restul de păcăleală, există dinastiile regale şi imperiale europene care dirijează tot. Sau aproape tot.

De când e lumea şi Pământul, au fost regi şi împăraţi… Vorba lui Eminescu, ”Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă”… Ce vrea să spună versul atât de măiestrit al lui Eminescu? Că doar nu se referea la mărimea corporală a vreunui împărat de prin Europa.

Versul poetului nostru naţional făcea referire la atitudinea majorităţii împăraţilor din Europa, dacă nu chiar a tuturor acestora, deoarece ştim din istorie că asemenea conducători, proţăpiţi acolo nu prin voinţa şi alegerea poporului, ci după cum a fost voia unor dinastii care prin parvenitism s-au cocoţat în spinarea naţiunilor, au profitat întotdeauna de naivitatea şi sărăcia maselor pentru a-şi propaga dinastiile de-a lungul veacurilor.  

Niciodată niciun rege nu a ţinut vreodată cu oamenii din popor. Dacă ne gândim la voievozii noştrii, ei n-au fost împăraţi sau regi, au fost doar conducători de neam şi de ţară. Şi şi-au iubit neamul şi ţara – Burebista, Decebal, Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, au mers mereu printre oamenii poporului, spre deosebire de împăraţii de la curţile europene, infatuaţi şi îmbuibaţi în ultimul hal. Stilul de viaţă dus de dinastiile regale şi imperiale europene s-a bazat şi se bazează încă, şi în prezent, pe minciună.

Ce vrea să spună proverbul?

Minciunile spuse de către un împărat sunt rodul dorinţei sale de a-şi păstra puterea şi influenţa, şi dincolo de democraţia care oferă naţiunilor preşedinţi, prim miniştri şi restul de păcăleală, există dinastiile regale şi imperiale europene care dirijează tot. Sau aproape tot. Astfel că tot ce spun actualii regi şi regine, pe care-i putem considera ca şi împăraţii, în public cu ocazia unor mari evenimente naţionale, sunt nişte minciuni bine ambalate astfel încât să fie crezute de către marile mase de oameni ai naţiunii respective. Tot ce spune un rege sau o regină din Europa – şi vă rog să vedeţi că doar pe bătrânul continent există o asemenea mare concentrare de familii regale şi imperiale! – sunt crezute ca adevăruri de către cetăţenii naţiunii respective. Chiar dacă regina Angliei nu este una dintre cele mai bogate persoane din lume, totuşi întreaga naţiune britanică o consideră un fel de ”părinte” al naţiunii. De ce? Doar pentru că e regina Angliei! La fel în cazul tuturor regilor şi reginelor.

Spre deosebire de marile mase de oameni, multe familii regale nu plătesc impozite, au averi uriaşe, trăiesc în super lux şi nu duc nicio grijă pentru nimic. Spre deosebire de oamenii de rând care trebuie să muncească pentru ce şi pentru cine? Pentru exact aceşti regi şi regine, care se folosesc de discursurile lor pentru a impresiona masele de oameni.

De aici şi până la politicieni e doar un pas. Preluând modelul regilor şi reginelor, preşedinţii sunt ca un fel de împăraţi, şi de-a lungul deceniilor am văzut în multe state ale lumii ce şi câte minciuni au spus aceşti ”împăraţi” preşedinţi, şi culmea că în lipsă de o a doua sursă de informare, oamenii i-au crezut pe aceşti preşedinţi. La fel cum s-a întâmplat şi aici în România.

În fiecare campanie prezidenţială şi parlamentară, aceşti ”împăraţi” din politică au promis marea cu sarea, minţind şi pentru că nu au existat alternative, oamenii au luat de bune toate aceste minciuni. Iar de-a lungul timpului dezamăgirile au fost crunte, ceea ce prin astfel de nemulţumiri de amploare au generat peste tot şi mai ales la noi valuri de energii karmice ce au sufocat practic capacitatea lucidă a oamenilor de a gândi limpede. De aceea tot ce spun ”împăraţii” din politică, fiind minciună, distruge viaţa oamenilor, pentru că ”unde nu-i cap, e vai de picioare”…

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?