Misterele Shamballei – IV
© Flickr

Să fi dirijat Shamballa, prin Graal, existenţa Ordinului Templierilor astfel încât pentru Evul Mediu, menirea acestuia să se încheie cu cel de-al 22-lea care a fost Jacques de Molay?

Înfiinţat în 1119 de către Hugo de Payens la Ierusalim, a avut rolul de a asigura pelerinajul dinspre Europa către Ierusalim şi invers, pentru toţi cei care doreau să ajungă în Oraşul Sfânt.

Locaţia Ordinului Templierilor se afla chiar pe Muntele Templului care pentru evrei, creştini şi musulmani deopotrivă este sacru, deoarece se crede că sub acest munte s-ar afla Templul lui Solomon, unde s-a considerat că a fost ascuns prima oară Sfântul Graal, adică bucata din Piatra Chintamani adusă în Ierusalim pentru a o modela ca şi cupă din care a băut Iisus la Cina cea de Taină.

Cruciadele purtate de către Cavalerii Templieri se pare că-şi aveau victoria asigurată datorită faptului că în mare taină ei erau păstrătorii Graalului. Deşi nu există vreo înregistrare scrisă oficială referitoare la faptul că ei găsiseră şi păstraseră Sfântul Graal, legenda spune că odată ce s-au înfiinţat la Ierusalim au excavat sub Muntele Templului unde au găsit sacra relicvă.

Chiar dacă nu există nimic oficial care să sprijine legenda, totuşi dacă privim la toate victoriile obţinute de templieri în războaiele purtate şi la averile fabuloase adunate care rivalizau cu averile tuturor curţilor regale europene, ne putem pune întrebarea dacă nu cumva chiar au fost în posesia Graalului. Şi că odată cu furtul acestuia din custodia lor, prin trădare, hoţie sau compromis, declinul lor accentuat s-a soldat şi cu dizolvarea ordinului lor din iniţiativa regelui Filip cel Frumos, invidios pe influenţa templierilor în toată Europa din punct de vedere militar şi politic.

Raportând Graalul la Piatra Chintamani, aşa cum am relatat în episodul anterior, se pare că undeva la un moment dat templierii au făcut o greşeală de neiertat pentru care au fost sancţionaţi  de către cei din Shamballa. Iar această sancţiune prevedea deposedarea de Graal. Nu se poate explica în alt mod declinul accentuat al templierilor odată ce au pierdut controlul asupra Ierusalimului pentru a doua oară în 1244, după ce prima dată în 1187 îl pierduseră în bătălia cu Saladin – sultanul Egiptului şi Siriei.

Se mai poate vorbi şi despre lupte interne în cadrul Ordinului Templierilor pentru a fi în posesia Graalului, astfel încât cei aflaţi la conducere ca Mari Maeştri – cum a fost ultimul înainte de dizolvare, Jacques de Molay, să poată avea puterea Graalului la dispoziţie pentru diferite planuri.

După pierderea Ierusalimului Ordinul Cavalerilor Templieri şi-a pierdut treptat din capacitatea militară şi a rămas bazat doar pe acumularea de resurse materiale şi financiare.

Conținut dedicat abonaților. Nu ai cont? Click aici.
Următorul episod<< Misterele Shamballei – IIIMisterele Shamballei – V >>

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?