Mecanismul epigenetic este acționat de contactul dintre eu-l inferior care este ego-ul și eu-l superior care este Sinele spiritual.
Despre genetică și derivata ei epigenetica am mai comentat în paginile revistei. De data asta însă ne vom referi la ce anume poate determina o permanentă stare de bine, pe care toată lumea ar vrea să o aibă. Dar stilul nostru actual de viață ne stă în cale, ca să spun așa și ne provoacă tot felul de probleme care ne dau viața peste cap.
Ca să facem introducerea la ideea articolului, să ne amintim de basmul nostru atât de frumos „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”. Practic, basmul vorbește despre tainele epigeneticii, căci Făt Frumos îi cere tatălui său împăratul să-și țină promisiunea făcută la nașterea lui. Pesemne că împăratul știa el ceva genetică și cuantică, de nu voia să-i spună fiului său încotro trebuie să se ducă. Cine știe să lectureze basmul prin prisma cuanticii și geneticii, a înțeles totul din povestea asta minunată.
Epigenetica se ocupă cu studiul modului în care genele noastre, vreo 30.000 la număr, fac și desfac interiorul nostru cu întreaga sa structură, de la celulă până la gânduri. Dacă avem un stil de viață dezordonat și plin de stres, genele responsabile pentru asta se vor activa și cele responsabile pentru sănătate și viață lungă se vor opri. Altfel spus, stresul și grijile activează anumite gene care provoacă îmbătrânirea, iar detașarea și optimismul determină activarea altor gene care mențin tinerețea. Desigur că e foarte mult de explicat și de studiat pe această temă, dar în definitiv este vorba despre propria noastră atitudine față de noi înșine, de cât cunoaștem din acest domeniu și mai ales de cât aplicăm din ceea ce am învățat și cunoscut. Deci cu alte cuvinte, conform titlului articolului, ce anume pune în funcțiune mecanismul epigenetic în sensul pozitiv?
