Dacă în domeniul spiritualității românești nu se va face curățenie, în vreo 10 ani se va umple România de „salvatori”, „îndrumători” și „guru” locali.
În ultimii ani am observat și la noi în România, că s-au înmulțit numărul celor care se ocupă într-un fel sau altul cu chestii spirituale.
Fie că e reikist, radiestezist, numerolog, bioterapeut, NLP-ist, practicant de thetahealing sau alte preocupări din domeniul terapiilor neconvenționale, au început să apară din ce în ce mai multe asemenea persoane, cu diferite grade de pregătire. Unele dintre acestea și-au tras mini studiouri de televiziune cu tot tacâmul sau mici centre așa zis spirituale, cu tot tacâmul de rigoare, unde și-au luat-o în cap după o vreme, afișând tot felul de diplome.
Așa au ajuns să se creadă niște mici dumnezei, deoarece unii dintre acești „iluștri necunoscuți” până mai ieri, s-au transformat în doar 1-2 ani în „maeștri” de cutare și cutare disciplină spirituală.
Curg pe site-urile lor ofertele de cursuri peste cursuri, cu prețuri unele moderate, altele chiar piperate, și dacă te-ai duce să le faci, ce să vezi? Informațiile pe care le primești acolo, vezi Doamne de „valoare inestimabilă”, le poți găsi în unele cărți editate și traduse și la noi între 2000-2015! Dar lumea uită! Și exact pe acest factor al uitării mizează asemenea specimene cărora li se suie spiritualitatea la cap, încât unii dintre ei fie chelesc, fie încep să bată câmpii cu (diz)grație, și te uiți la ei că mai și apar pe la diferite posturi TV, ori își fac propria „școală” unde-i cheamă pe cei fraieri și dornici de învățare rapidă în plan spiritual, luându-le banii cu ghiotura și erijându-se în corifei spirituali sadea.
De altfel, Iisus când ne-a avertizat în urmă cu 200 de ani să ne ferim de cei care vin în numele său sau al învățăturii sale, ca lupii în blană de oaie, se referea printre altele și la asemenea specimene. Partea proastă în privința acestor chestiuni este că asemenea personaje se pretind deja a fi persoane cu profundă cunoaștere și experiență spirituală, de parcă 3-4 ani de asimilare a unor tehnici îți asigură infailibilitatea în acest domeniu în raport cu alții care sunt cu adevărat spirituali și se străduiesc de cel puțin 10 ani pentru elevarea lor în acest sens.
Poate unii dintre voi o să spuneți că alde ăștia de care am spus mai sus sunt mai capabili, mai mintoși și mai dornici de a se remarca. Exclus! Cunoașterea spirituală nu este marfă de tarabă, dar cu toate acestea, personajele menționate au transformat spiritualitatea într-o asemenea marfă, pe care o vând fără prea multe ezitări pe bani mulți! Și ne mai mirăm de ce noi nu avem ca cei spirituali din alte țări adevărate școli de spiritualitate, cu lectori serioși și bine pregătiți care să-i îndrume pe cursanții spirituali la modul real și concret.
Și culmea este că în cârdășie cu ei sunt și unii prezentatori de pe la unele posturi TV, care le cântă în strună doar pentru că unul sau altul dintre acești pretinși spirituali sunt primiți la postul TV respectiv au în spate pe vreun prieten mason pe ici-pe colo, ori pe cineva care trage sfori la diferite nivele.
Această pretenție de a se crede spirituali, mai ales că mulți dintre cei care îi urmăresc se uită în gura lor ca la niște mici Messia, determină aproape permanent o masă de energie, un egregor al falsului și imposturii, care poate compromite adevărata spiritualitate tocmai pentru că sunt foarte mulți fani ai acestor personaje mediocre, fani care nu au un nivel suficient de a discerne autenticul de diletantism. Și dacă în acest domeniu al spiritualității românești nu se va face curățenie, în vreo 10 ani se va umple România de „salvatori”, „îndrumători” și „guru” locali și regionali care mai de care mai deștepți, mai cu bani și mai cu moț.
Fiecare pasăre, însă, pe limba ei piere…
