Protocoalele extraterestre – Problema trantaloizilor și grupul Illuminati (V)

Este foarte important să cunoaştem că şi la ora actuală, chiar şi la noi în România, există tendinţe de a ascunde adevărul în legătură cu fenomenul OZN şi cu extratereştrii.

“Preşedintele Reagan: Scuză-mă, a primit EBE vreun mesaj înapoi?

Administratorul: întorcându-ne la mesaje, domnule preşedinte, EBE a trimis 6 mesaje către lumea sa. Într-unul îşi anunţa semenii de pe Serpo că era viu şi că ceilalţi colegi ai săi muriseră, în al doilea explica cele două prăbuşiri, în cel de-al treilea a trimis o solicitare ca să fie recuperat, în al patrulea a fost o sugestie pentru aranjarea unei întâlniri între liderii lor şi ai noştri, iar în ultimele a trimis o sugestie de program de schimburi între noi şi ei.

W.M. Casey: domnule preşedinte, vom aborda aceste aspecte mai târziu.

Preşedintele: (mormăie ceva)… ce… program de schimb…?

W.M. Casey: da domnule preşedinte. Putem să vă oferim câteva ore pe acest subiect.

Preşedintele: am avut vreun schimb până acum cu Ei?

W.M. Casey: pot să vă vorbesc în privat, vă rog, domnule preşedinte?

Preşedintele: OK, da… vrei să spui chiar acum?

W.M. Casey: ei bine, să punem asta în aşteptare şi să continuăm cu informarea prezentă.

Preşedintele: OK.

Administratorul: domnule preşedinte, noi credem că nu au făcut vreun schimb, dar nu putem fi siguri pe de-a-ntregul. Dar, savanţii noştri au ameliorat eforturile noastre în următoarele 18 luni şi în cele din urmă au trimis două mesaje în anul 1955 care au fost recepţionate. Am primit un răspuns. Am putut traduce aproximativ 30% din mesaj. Am apelat la câţiva specialişti în limbaj, de la câteva universităţi de la noi şi chiar de la câteva universităţi din alte ţări. În cele din urmă am fost capabili să traducem aproape tot mesajul. Ne-am decis să răspundem în engleză şi să vedem dacă Ebenii pot traduce limba noastră mai uşor decât am tradus-o noi pe a lor.

Preşedintele: ce spuneau mesajele? Cele primite de la Ebeni…? Deci, cred că n-au primit mesajul de la Ebenul lor de aici, sau le-a luat chiar mult timp să răspundă? Ah, da, EBE a murit înainte să ajungă mesajele lor, deci lasă…

Administratorul: domnule preşedinte, primul mesaj primit de la Ei a fost de recunoaştere a mesajului nostru, şi a pus întrebarea despre echipajul lor şi despre cele două nave dispărute. Ne-au dat şi nişte serii de numere care cred că sunt nişte coordonate.

Preşedintele: OK, deci ei au vrut să ştie coordonatele locului prăbuşirii navelor lor pe Pământ? Sunt convins că voiau să ştie despre echipajul lor. Le-am spus cumva că toţi au murit în afară de unul? Nu, stai… sunt sigur că atunci când EBE a trimis mesajele sale ăsta a fost primul lucru despre care le-a spus. A fost EBE un militar sau ce a fost?

Administratorul: domnule preşedinte, credem că EBE a fost un membru al forţei lor aeriene sau poate ceva asemănător cu cei de la NASA.

Preşedintele: OK, continuă.

Administratorul: mulţumesc, domnule preşedinte. În cele din urmă am putut să traducem aproape integral toate mesajele. Aşa cum am spus, ne-am decis să le răspundem în engleză. După aproximativ patru luni, am primit un răspuns într-o engleză stâlcită. Propoziţiile conţineau substantive şi adjective, dar nu conţineau verbe. Ne-a luat câteva luni să traducem mesajul în sensul de a-l reconstitui gramatical. Apoi le-am trimis Ebenilor lecţiile de engleză cam cât încape pe o foaie de hârtie.

Fără a intra în descrierea tehnică a dispozitivului de comunicare a Ebenilor, era ca un ecran de televizor şi o tastatură, dar aceasta conţinea câteva caractere (litere – nota redacţiei) diferite ale Ebenilor, care erau combinate ori de câte ori apăsam pe ele pe tastatură. Am putut să transpunem cuvintele dactilografiate din engleza noastră în partea secundară a dispozitivului lor, ceea ce a fost asemănător cu sistemul nostru de transmisie. Le-a luat ceva timp savanţilor noştri să pună asta la punct, dar a funcţionat. Şase luni mai târziu am primit de la Ei un alt mesaj în engleză. De data asta era mai clar, dar nu suficient de clar. Ebenii erau confuzi în privinţa câtorva cuvinte din engleză şi eşuau în a compune o frază coerentă.  

Preşedintele: fir-aş al naibii, mi se întâmplă asta tot timpul (se aud râsete). Nu-mi pot imagina cum o rasă extraterestră ar putea înţelege limbajul nostru. Avem mii de limbi diferite pe Pământ şi probabil că Ei au doar una acolo pe Serpo. Asta e într-adevăr uimitor.

Administratorul: da, domnule preşedinte, nici eu nu-mi pot imagina cum e să trăieşti pe o planetă unde există o singură limbă. Dar noi am fost capabili să le asigurăm noţiunile de bază ale englezei pentru ca să poată comunica cu noi. Ne-a luat ceva timp, dar ei şi-au dat seama de eforturile noastre.

Într-unul din mesaje, ei ne-au oferit o formă a alfabetului lor Eben, cu echivalenţele în literele din engleză. Limbajul scris al Ebenilor erau litere simple şi simboluri, dar lingviştii noştri au au avut ceva dificultăţi atunci când au comparat cele două limbaje. De-a lungul următorilor 5 ani am putut să punem cumva la punct înţelegerea limbajului Ebenilor şi aceştia au putut să înţeleagă engleza. Oricum, am avut o problemă majoră. Încercând să stabilim o dată, un timp şi o locaţie pentru sosirea Ebenilor pe Pământ, deşi puteam înţelege ceva Ebeneză şi Ei puteau înţelege ceva engleză, n-am putut înţelege sistemul lor de timp şi dată, cum avem noi, şi nici ei pe al nostru. Le-am trimis schema de rotaţie a Pământului, durata zilei, şi alte date necesare etc.”

Ceea ce declara acest administrator de faţă cu preşedintele Reagan duce la ideea filmului lui Steven Spielberg – “Întâlnire de gradul trei”, în care chiar se arată o sosire a Ebenilor aici pe Pământ.

Ceea ce spunea la vremea preşedintelui Reagan acest Administrator ne face să ne gândim la o conspiraţie reală în jurul prezenţei extratereştrilor pe Pământ.

Cu menţiunea că sperăm a nu vă fi plictisit cu lungimea acestui serial, deoarece dezvăluirile în acest sens vor continua, redăm şi în acest episod discuţiile declasificate din vremea preşedintelui Ronald Reagan despre una din subrasele Micilor Cenuşii – cei de pe Serpo. Este important să ştim, chiar şi acum la distanţă de decenii, deoarece ceea ce trăim azi este cu certitudine cel puţin la nivel tehnologic consecinţa desluşirii tehnologiei extraterestre a navelor prăbuşite la Roswell. 

“Administratorul: pentru anumite motive Ebenii n-au înţeles asta (schema de rotaţie a Pământului şi caracteristicile acestor chestiuni – vezi numărul anterior, nota redacţiei). În schimb, Ebenii ne-au trimis schema sistemului lor, care a fost dificilă pentru savanţii noştri în a o descifra şi înţelege, deoarece nu aveam nicio referinţă despre acea planetă. Ebenii n-au explicat despre vreo informaţie astronomică legată de Serpo sau despre sistemul lor planetar. Şi atunci am decis să le trimitem imagini cu Pământul, repere şi un sistem de numerotare simplu pentru perioadele noastre de timp. Am avut multe probleme încercând să le trimitem imagini folosind reproducerea sistemului lor ca limbaj. Nu puteam fi siguri că ei au primit ceea ce le-am trimis. Am avut o serie întreagă de erori şi încercări în a face asta. Am primit înapoi unele mesaje ciudate de la Ebeni, respectiv semne de întrebare referitor la ceea ce le-am trimis în imagini.”

Aici facem o scurtă observaţie în comentariul articolului. Vă daţi seama dacă acei Ebeni de pe Serpo nu înţelegeau ce era imaginea Pământului, ce fel de logică şi de înţelegere aveau referitor la faptul că imaginea Pământului făcea referire la planeta noastră locuită? Este posibil ca diferenţele acestea de înţelegere să fie un obstacol major în calea contactului dintre noi şi alte civilizaţii extraterestre, chiar şi acum în prezent. Să continuăm…

“Administratorul:… apoi ne-am decis să îngustăm aria oricărei locaţii aleasă pentru aterizarea lor (vezi serialul despre Serpo – nota redacţiei), către aria unde a avut loc prăbuşirea în New Mexico. Am concluzionat că ei aveau datele despre acea locaţie de la Roswell. Suntem siguri că EBE care a supravieţuit a trimis această locaţie, după prăbuşire, către lumea de unde venea înainte ca să moară. Am găsit o hartă stelară… aşa cum le numim noi, în ambele nave prăbuşite. Aceste hărţi au fost dificil de înţeles pentru că erau pe un fel de suport despre care mai târziu ne-am dat seama că era de fapt un panou de instrumente al navei prăbuşite. Odată ce panoul a fost pus la locul său, pupitrul a arătat un sistem stelar. În realitate, am reuşit să conectăm toate părţile găsite cu pupitrul de comandă şi astfel am putut vedea mai multe sisteme stelare. Apoi i-am pus pe astronomii noştri la lucru pentru a descifra despre ce sisteme stelare era vorba. De asemenea am identificat câteva puncte ciudate pe harta stelară.

Am tras concluzia că aceste puncte erau tunele spaţio-temporale pe care EBE le-a descris unde erau localizate. Astronomii noştri au comparat diferite hărţi stelare şi au găsit că acestea nu erau consecutive. Prin asta se înţelege că o hartă era a unei părţi a universului şi o alta era o hartă a unei zone apropiate de sistemul lor stelar. Savanţii noştri au concluzionat că punctele de pe hartă erau de la nişte scurtături de la un punct al spaţiului la altul. Unii dintre astronomii noştri cei mai buni au fost cooptaţi în acest program pentru a studia hărţile. Sunt sigur că li s-a oferit minimul de informaţii care erau necesare în situaţia asta, ceva în genul unui program despre care să ştie că sunt implicaţi în el.

Preşedintele Reagan: OK, asta e mult de asimilat. Wow, ei bine, am multe întrebări, dar cred că deocamdată voi aştepta. Dar hai să facem o scurtă pauză şi revenim apoi la subiect.

W.M. Casey: domnule preşedinte, cât timp mai aveţi pentru azi?

Preşedintele: Ei bine, Bill, stai să verific (pauză lungă). Trebuie să contactez unele persoane pentru alte probleme. Dă-mi 15 minute. E OK aşa?

W.M. Casey: da, domnule preşedinte, suntem aici la dipsoziţia dvs.

Preşedintele: am ascultat cu atenţie această informare. Am multe întrebări, care sunt convins că vizează diferite nivele de securitate. Nu vreau să le amestec. Dar pot să văd cum acţionează birocraţia guvernamentală. Ăsta cred că este un lucru pe care-l voi schimba în calitate de preşedinte! Bill, să mergem către următorul nivel.

W.M.Casey: domnule preşedinte, vreţi să participe aceleaşi persoane la următorul nivel?

Preşedintele: da, hai să continuăm.

W.M.Casey: OK, Administratore, preia de aici expunerea.

Administratorul: mulţumesc. Când EBE era în viaţă, ne-a arătat două dispozitive. Unul era un sistem de comunicaţie şi celălalt era un dispozitiv de energie. Dispozitivul de comunicare nu funcţiona fără celălalt. În cele din urmă, un cercetător de la Los Alamos şi-a dat seama cum funcţionau aceste două sisteme şi le-a conectat. După ce EBE a murit, am fost capabili să trimitem mesaje aşa cum am spus mai devreme. EBE a avut o solidă relaţie de prietenie cu un maior din Armata Statelor Unite, care era gardianul său. Maiorul şi EBE au decis ca primul mesaj al EBE din cele cinci trimise să fie o cerere de schimb între Ebeni şi o parte a personalului nostru militar. Amintiţi-vă că am menţionat anterior că au fost 6 mesaje. Al 6-lea a constat în trimiterea coordonatelor de aterizare a navei lor pe Pământ. Această informaţie nu a fost suicient documentată la vremea aceea. Nu suntem siguri de înşiruirea de evenimente dintre maior şi EBE. Aşa cum am spus mai devreme, eram în măsură să comunicăm cu EBENII.”

În acest sens, nu este de mirare că însuşi astronomul James Allen Hynek a fost inclus pe lista actorilor care au apărut în filmul “Întâlnire de gradul trei”, prezenţa sa fiind o dovadă clară pentru cine a ştiut la vremea difuzării filmului, şi mai ales de atunci încoace, să citească cum se spune printre rânduri.

Cele mai stranii relatări ascunse zeci de ani de către Majestic 12, care a decis în anii 80 ca preşedintele Ronald Reagan să fie pus la curent cu ce s-a petrecut atunci.

În speranţa că nu v-aţi plictisit de aceste dezvăluiri secrete, continuăm cu aceste informaţii. Materialul este foarte consistent, să ştiţi, şi este foarte important să cunoaştem că şi la ora actuală, chiar şi la noi în România, există tendinţe de a ascunde adevărul în legătură cu fenomenul OZN şi cu extratereştrii. Oare de ce…?

“Administratorul: după o perioadă de câţiva ani, am putut trimite şi primi informaţie. În cele din urmă am primit un mesaj surprinzător din partea Ebenilor. Ei voiau să viziteze Pământul, pentru a găsi corpurile semenilor lor, şi pentru a se întâlni cu pământenii. Ne-au trimis o dată şi o locaţie. Ne-am dat seama că Ebenii vizitau Pământul des şi probabil îl cartografiaseră. Oricum, data stabilită a fost 8 ani în viitor. Personalul nostru militar şi-a dat seama că ceva era greşit în stabilirea datei, şi că poate Ebenii făceau confuzie între timpul de pe Pământ şi timpul lor. După o serie lungă de mesaje, s-a determinat că Ebenii ar fi urmat să aterizeze pe Pământ la data de 24 Aprilie 1964, într-o zi de vineri.

Preşedintele Reagan: cum şi-au dat seama de acea dată?

Administratorul: domnule preşedinte, aceste mesaje au fost primite de-a lungul câtorva ani. La vremea aceea, noi am lucrat la înţelegerea anotimpurilor de pe planeta Ebenilor, care s-a bazat pe rotaţia Pământului, şi care s-a aliniat la perioada noastră de timp. Am lucrat ca să înţelegem perioada lor de 40 de ore a unei zile. Ei au fost ceva mai deştepţi decât noi, fiind capabili să înţeleagă limbajul nostru şi perioadele noastre de timp.

Preşedintele: OK, asta are sens. Dar… (mormăie ceva) despre … (mormăie din nou)… extratereştri?

Administratorul: domnule preşedinte, noi chiar am avut o cunoaştere de bază a limbajului lor. Am putut înţelege cuvintele lor de bază şi simbolurile. Ei au înţeles mai mult din limbajul nostru decât am înţeles noi din al lor.

Preşedintele: OK, şi după aceea ce s-a întâmplat?

Administratorul: Ei bine…

W.M. Casey: domnule preşedinte, aici este punctul unde lucrurile devin mult mai interesante.

Preşedintele: OK, aştept… (mormăie ceva)

Administratorul: guvernul nostru, în mod specific grupul Majestic 12, s-a întâlnit în secret pentru a planifica evenimentul. Deciziile au fost luate, dar după aceea multe dintre ele s-au schimbat de mai multe ori. Am avut aproximativ doar 25 de luni de la momentul în care primisem mesajul lor despre pregătirea venirii lor. În timpul celor câteva luni în perioada planificării, preşedintele Kennedy a decis să aprobe un plan care prevedea să ofere la schimb Ebenilor o echipă militară. US Air Force a fost desemnată să conducă această operaţiune.

Oficialii US Air Force au ales dintre civili în mod special oameni de ştiinţă pentru a asista la planificarea şi alegerea echipajului. Selecţia membrilor echipajului a fost cea mai grea sarcină de îndeplinit. Au fost propuse câteva planuri dar apoi au fost schimbate. Planificatorilor le-a luat mai multe luni pentru a stabili criteriile de selecţie pentru fiecare membru al echipajului. Ei au stabilit că fiecare dintre aceştia trebuia să fie militar, necăsătorit, fără copii şi cu o carieră profesională în spatele său. Apoi a fost necesar să fie antrenaţi în privinţa anumitor abilităţi.

W.M. Casey: Administratore, hai să trecem la chestiunea generală referitor la asta, nu cred că preşedintele vrea să ştie fiecare detaliu singular.

Preşedintele: ei bine, dacă aş fi avut timp, aş fi vrut asta…. (mormăie ceva) dar înţeleg bine asta.

Administratorul: domnule preşedinte, o echipă de 12 oameni a fost selectată. În orice caz, în perioada aceea preşedintele Kennedy a murit. Naţiunea a fost şocată, după cum ştiţi…

Preşedintele: da, toată lumea a fost şocată. Înţeleg ce s-a putut întâmpla în timpul proiectului când John a murit.

Administratorul: preşedintele Lindon Johnson a continuat programul. Când a venit vremea întâlnirii cu Ebenii, noi am fost pregătiţi. Aterizarea a avut loc în New Mexico. Am avut totul pregătit. Am folosit şi o locaţie de aterizare falsă, în cazul în care ar fi fost scurgeri de informaţii. Aterizarea a avut loc şi i-am întâmpinat pe Ebeni. Oricum lucrurile atunci au fost puţin amestecate. Ei nu erau pregătiţi să accepte schimbul de personal. Totul a fost rezolvat până la urmă. În cele din urmă în 1965 Ebenii au aterizat din nou în Nevada şi atunci am schimbat 12 oameni de-ai noştri cu unul de-al lor.

Preşedintele: Unul? De ce doar unul?

W.M. Casey: domnule preşedinte, asta nu a fost o chestiune documentată clar în raportul pe care-l citim.

Preşedintele: unul… a fost acela ambasadorul lor?

W.M. Casey: ei bine, ceva asemănător. L-am numit EBE 2. Vom discuta despre asta mai târziu.

Administratorul: domnule preşedinte, echipajul nostru de 12 oameni a plecat pe planeta Ebenilor pentru 13 ani. Misiunea prevedea o şedere de doar 10 ani, oricum, datorită ciudatei perioade de rotaţie a planetei lor, echipajul a stat 3 ani în plus în timpul nostru. Opt dintre ei s-au întors în 1978, alţi doi au murit acolo şi alţi doi s-au decis să rămână pe Serpo.”

Cele mai stranii relatări ascunse zeci de ani de către Majestic 12, care a decis în anii 80 ca preşedintele Ronald Reagan să fie pus la curent cu ce s-a petrecut atunci. De altfel ne dăm seama că în spatele omenirii au loc şi acum nişte manevre colosale de contact secret cu alte lumi extraterestre…

Se pare că în cercurile de la Casa Albă se cunoaşte problema Trantaloizilor, care sunt ostili omenirii. Ei sunt împreună cu reptilienii în spatele grupului Illuminati.

“Preşedintele Reagan: Ok, asta chiar e uimitor! Despre filmul ăsta înţeleg. A fost făcut pe baza unui eveniment real. 12 oameni rămaşi, împreună cu actorul Richard Dreyfuss.

W.M. Casey: domnule preşedinte, da, filmul a reflectat întocmai evenimentul real, cel puţin în ultima parte a lui.

Preşedintele: OK, e mult de digerat. Vreau să aud despre cei ostili.

Consilierul nr.1: domnule preşedinte, pot să vă fac introducerea?

Preşedintele: în orice fel vrei tu, Consiliere.

Consilierul nr. 1: ei bine, domnule preşedinte, speciile ostile extraterestre sunt responsabile pentru răpirea multor oameni. Noi putem dovedi clar că aproximativ 80 de americani au fost răpiţi din 1955 până în prezent (anii 80 – nota redacţiei), ultima răpire cunoscută fiind în luna iulie a anului trecut (anul 1980 – nota redacţiei). Avem o unitate de servicii speciale militare care monitorizează aceste răpiri. Avem agenţi FBI implicaţi, pentru a ne asista atunci când este necesar. Avem Agenţia Naţională de Securitate şi în unele cazuri personal CIA care ajută. Din nefericire nu dispunem de tehnologie ca să ştim când astfel de răpiri au loc.

Obţinem informaţia de abia după ce se întâmplă. Intervievăm victima şi o punem sub hipnoză. Unele dintre persoanele răpite îşi amintesc întregul eveniment fără hipnoză, în timp ce altele necesită hipnoză pentru a relata cele întâmplate. Nu am identificat nici un deces în urma contactului cu extratereştrii, dar am avut decese în urma răpirilor… sinucideri. Au fost 5 astfel de morţi. Dar, domnule preşedinte, acestea sunt răpiri despre care ştim. Nu avem însă nici o idee câte răpiri se petrec în ţara asta sau oriunde în lume. Aceşti extratereştri ostili sunt chiar alunecoşi, nu prea pot fi prinşi. Ei pot să apară şi să dispară, ceea ce este peste capacitatea noastră tehnologică de înţelegere cum o fac. De asemenea se pare că navele lor plutesc sau sfidează gravitaţia. Avem fotografii cu astfel de momente. Avem un incident clasic de răpire care a fost înregistrat de către personalul serviciilor militare. S-a întâmplat în 1979 lângă o bază militară de-a noastră.

Preşedintele: unde?

Consilierul nr. 1: în New Mexico.

Preşedintele: ce este cu New Mexico? Extratereştrilor pare să le placă statul ăla. Ştim cumva şi de ce?

Administratorul: scuzaţi-mă, pot să spun ceva?

Preşedintele: da, Administratore, spune…

Administratorul: New Mexico este asemănător ca mediu planetei Ebenilor. Câtă vreme nu ştim de pe care panetă vin Trantaloizii…

W.M. Casey: stai puţin… Consilier nr. 4?

Consilierul nr.4: cred totuşi că ştim asta. Cred că Ebenii ne-au dat informaţia asta. Ştim că este un grup de stele. Este destul de aproape de sistemul nostru solar, mă refer în termeni astronomici. Poate o distanţă de 10-15 de ani lumină. Sunt mai aproape de noi Trantaloizii decât Ebenii.”

Lumea Trantaloizilor este pe a treia planetă a stelei Epsilon Eridani din constelaţia Eridani sau Râul cum mai este numită, situată la 10 ani lumină  de noi. Steaua de acolo, deşi este mai mică şi mai puţin activă decât Soarele, este foarte asemănătoare.

Consilierul nr. 4: da, domnule preşedinte, ei pot călători în acelaşi mod ca şi Ebenii. Oricum, conform cu datele primite de la Ebeni, Trantaloizii folosesc o altă formă de propulsie. Ceva în genul materie contra antimaterie.

Preşedintele: şi asta înseamnă ce…?

Consilierul nr.4: domnule preşedintele, fizica de bază…

W.M. Casey: domnule preşedinte, vreţi să intrăm puţin în fizică cu asta?

Preşedintele: oooh, nu, nu…. nu cred că o înţeleg.

Consilierul nr. 4: voiam să spun că ştim că materia atunci când e pusă lângă antimaterie, se degajă o cantitate foarte mare de energie. Dacă ea poate fi valorificată în sistemul de propulsie, asta ar aduce mari beneficii. Dar noi ca tehnologie încă nu putem realiza aşa ceva.

Preşedintele: avem cumva vreo navă de-a lor?

Administratorul: da, ei bine, totuşi parţial. Una prăbuşită.

Preşedintele: OK, putem sau avem capacitatea tehnică de a  înţelege tehnologia lor?

W. M. Casey: nu domnule preşedinte, nu avem.

Preşedintele: deci putem fabrica bombe atomice, putem merge pe Marte şi nu putem înţelege ştiinţa lor?

W.M. Casey: consilier nr.4 …?

Consilierul nr. 4: domnule preşedinte, tehnologia lor este probabil mai avansată cu 1000 de ani decât a noastră sau poate chiar mai mult. Ei au diferite materiale cu care lucrează. Unele dintre acestea nu se găsesc pe Pământ. (…) Trantaloizii au materiale ciudate… nimic din ce putem găsi pe Pământ. Aceşti Trantaloizi pot imita oamenii. Ei pot arăta ca oamenii blonzi. Oricum ei nu arată aşa în realitate, ci sunt insectoizi urâţi.”

Aşadar, se pare că în cercurile de la Casa Albă se cunoaşte problema Trantaloizilor, care sunt ostili omenirii. Ei sunt împreună cu reptilienii în spatele grupului Illuminati care încă deţin multe pârghii politice şi financiar-economice ale lumii.

Scrieţi-ne sau telefonaţi-ne dacă vreţi ca acest serial să continue.

Un lucru este însă cert: extratereştrii sunt de mult aici printre noi!