Pentru că este perioada sărbătorilor și urarea preferată de români este „Sărbători Fericite!”, te invit să abordăm împreună subiectul Fericirii.

Căutăm Fericirea în această viață, ba chiar credem că o putem obține cumva. Dacă am obținut-o, ce facem cu Ea? O păstrăm, o dăm mai departe, o împărțim cu semenii? Răspunsul la aceste întrebări îl găsim în conceptul de Siddhi abordat și în instrumentul meu preferat, Cheile Genelor.

Siddhi-ul, în Cheile Genelor, este un câmp aflat în afara dualității, câmp care acoperă toate benzile de frecvență. Siddhi-ul conține și Darul (nivelurile conștiinței unde construim mai mult decât distrugem – nivelurile eficienței în dualitate) și Umbra (nivelurile conștiinței unde distrugem mai mult decât construim – nivelurile ineficienței în dualitate).

În cartea Cheile Genelor, Fericirea este Siddhi-ul cheii 58, umbra acestei chei fiind Insatisfacția iar darul Vitalitatea. Conform cu ceea ce am scris în paragraful anterior, Fericirea poate fi găsită și în Insatisfacție iar Vitalitatea este cea mai apropiată expresie de Fericire în dualitate. Darul are nevoie de Umbră pentru a exista, astfel putem spune că Vitalitatea se „hrănește” cu energia Insatisfacției iar tot acest proces poate fi denumit, în ansamblu, Fericire.

Fiecare Siddhi ne arată un aspect la Fericirii, iar fiecare Siddhi ne îndeamnă la a percepe viața în totalitatea ei, să descoperim secretele acesteia și să le folosim pentru a simți Fericirea. Siddhi-urile nu pot fi manifestate în mod direct și constant în lume, frecvența acestora probabil ar distruge lumea materială, de aceea, acestea pot fi simțite și în anumite situații, pot fi folosite pentru diverse miracole care zdruncină din temelii moleculele care ocupă un anumit spațiu.

Siddhi-ul este poarta noastră către non-dual, spațiul unde corpul nostru nu poate rezista încă. Ca o glumă, a dori cuiva Sărbători Fericite poate fi tradus ca a dori ca acel om să fie evaporat de pe spațiul Pământului de Iubire. Dacă acel om este pregătit, probabil ascensiunea se realizează, dacă nu, nu. Până în acel punct, care vine în mod natural, organic, nu poate fi forțat în vreun fel de vreo practică spirituală (dar beneficiază de pe urma acesteia), ce putem face este să ne pregătim pentru Fericire.

„Munca” necesară se face în corp și prin corp, chiar dacă sunt unii oameni care consideră această lume, această realitate ca fiind ostilă și corpul o închisoare. Chiar dacă corpul nostru e o închisoare, eliberarea nu echivalează cu evadarea, pentru că este important să ne pregătim pentru ce este în exteriorul închisorii. Imaginează-ți o închisoare înconjurată de ape sau în vârful unui munte plin cu zăpadă și animale sălbatice. Degeaba evadezi de acolo dacă nu ești pregătit să gestionezi ce e afară.

Corpul nostru este pregătit să susțină Siddhi-uri în multe moduri, depinde de construcția fiecăruia. Richard Rudd, autorul Cheile Genelor, vorbește despre întruparea Siddhi-urilor, aducerea lor în corp prin curtarea frecvențelor înalte a acestora. Alchimia internă ajută enorm dar aceasta, fără o îmbrățișare a paradoxurilor, s-ar putea să ducă omul către extreme. Așa se nasc fanaticii religioși ori dictatorii, au învățat să „mănânce” bine niște umbre însă neștiind ce să facă cu ele, energia rezultată o folosesc pentru a se păstra într-una dintre extremele realității.

Mintea este esențială aici: o minte parazitată de condiționări poate fi prezentă într-un om care se consideră spiritual, ba chiar care are o practică spirituală. O minte care ține omul blocat în extreme nu se va putea conecta cu Siddhi-urile și nu va permite corpului să le simtă. Astfel, acel om poate confunda diverse trăiri cu Fericirea, trăiri care în realitate erau create de constructul care parazitează mintea.

Dacă mintea este curățată de condiționările grosiere care blochează accesul corpului la minte și accesul sufletului la corp, următorul pas către Fericire îl găsim în modul în care gestionăm emoțiile. În Human Design, sistemul din care se trage Cheile Genelor, centrul care gestionează emoțiile este un centru de accesare a conștiinței și totodată un motor care funcționează continuu și care poate bloca accesul omului către conștiință.

Dacă omul folosește emoțiile ca un scut ori ca o armă pentru a se apăra sau ataca exteriorul pe care îl consideră ostil, Fericirea nu poate fi simțită. Cheia 58, a Fericirii, nu face parte din centrul emoțiilor, ci din centrul denumit Rădăcină, centru care este responsabil pentru procesele chimice menite să îl mențină pe om funcțional, pregătit și adaptabil vieții.

Când emoțiile noastre ne controlează viața, pentru că pur și simplu ne identificăm cu rănile, cu traumele, cu experiențele noastre din trecut, Insatisfacția devine o stare constantă în experiența noastră de viață, orice am primi din exterior nu va fi suficient pentru noi, nu va fi ceea ce ne umple golul în care credem atât de mult.

Totuși, acest punct al conștientizării Insatisfacției poate fi esențial pentru declanșarea sau continuarea procesului nostru de întrupare a Siddhi-urilor, doar Fericirea conține Insatisfacția. Ce avem de făcut este să alchimizăm Insatisfacția, să permitem Vitalității să ne cuprindă ființa și astfel, conținând și umbra și darul, Fericirea este la îndemâna noastră, poate fi simțită. Când nu mai lași provocările vieții să te doboare, ci le folosești ca materie primă pentru construcția ta în această viață, Fericirea este acolo și te susține.

Câți oameni sunt dispuși să nu își mai creadă gândurile care conduc emoțiile către zdruncinarea corpului nostru și a celor din jur? Câți oameni sunt dispuși să meargă pe calea lor, chiar dacă asta înseamnă ca uneori să meargă 3 pași înainte, 2 înapoi ca apoi să meargă 2 pași înainte, 3 înapoi? Câți oameni sunt dispuși să îmbrățișeze paradoxul vieții și astfel să întrupeze treptat câmpurile non-duale, să devină expresia divinității, Întregului în această lume?

Pentru mine, divinitatea nu exclude profanul, ci îl integrează, precum Fericirea integrează Insatisfacția și ne conduce pe calea Vitalității. Sărbătorile Fericite apar atunci când omul poate să își gestioneze Insatisfacția, așteptările de la ceilalți, când își poate gestiona criticul interior care vrea ca exteriorul să fie într-un mod sau altul. Să fim sinceri și onești cu noi, nu putem schimba lumea conform gândurilor și dorințelor noastre, suntem parte a sistemului, nu suntem sistemul.

Sistemul este atât de complex încât nu poate fi controlat, dacă fiecare dintre noi ne jucăm rolul genetic, sistemul funcționează optim și astfel accesul către Fericire este mult mai lin pentru toți cei implicați. Sărbătorile Fericite nu pot fi aduse fără integritate, fără a înțelege cine suntem și unde suntem și totodată ce avem de făcut, altfel este o loterie, o roată a norocului și ghinionului.

Până vom reuși ca fiecare dintre noi să gestionăm benefic Insatisfacția, facem și noi tot ceea ce putem. Dacă reușim să ne bucurăm de umbre, să nu le mai luăm în serios atât de mult, rănile și traumele ar avea un rol insignifiant în această lume. Putem să ne susținem reciproc, chiar dacă câteodată vrem să ne păruim reciproc. După cum scriam mai sus, Darul nu exclude Umbra precum Siddhi-ul nu le exclude pe ambele.

Nu putem avea acces la Siddhi fără să fi îmbrățișat Umbra și să fi eliberat Darul – aceasta este calea pe care Cheile Genelor ne-o arată. Siddhi-urile, Fericirea se află în mijlocul acestui paradox. Știu că nu este ușor paradoxul pentru mintea condiționată, blocată în extreme, însă a păși pe calea noastră este o muncă de-o viață, facem fiecare dintre noi tot ceea ce putem.

Adu-ți aminte tot timpul că faci tot ceea ce poți și astfel Insatisfacția poate fi alchimizată mult mai ușor.

Îți doresc să Fii, este suficient!

Articolul precedentPe ce codon se află Liberul Arbitru?
Articolul următorSursa vieții din spirit
Trainer din 2008 și formator de traineri, specializat în descoperirea abilităților native a oamenilor și adaptarea lor la situațiile de zi cu zi. Practicant al decondiționării mentale și emoționale.
0 0 voturile
Recenzie Articol
Abonează-te
Informează-mă despre
guest

0 Comentarii
Feedback-uri în linie
Vezi toate comentariile