Şahul – strategie sau şiretenie?
Documentele din Biblioteca Britanică sugerează că șahul circular a fost jucat în Persia încă din secolul al X-lea d.Hr., iar alte referințe se găsesc în India, Persia și mai târziu, în Europa. (Wikipedia)

Este jocul de şah oare un fel de instrument prin care ne putem cizela şi trezi acele segmente informaţionale din ADN care încă sunt adormite?

Fiind un sport al minţii, aşa cum a fost denumit de către toată lumea, şahul reprezintă în realitate un insturment prin intermediul căruia inteligenţa se verifică pe ea însăşi.

Ce poate să însemne acest lucru?

Acest joc atât de fascinant, cu 64 de pătrăţele şi 32 de piese, deci numărul lor fiind pe jumătate cât al pătrăţelelor de pe tablă, este în realitate dacă stăm să ne gândim bine, un mecanism extraordinare care ne poate ajuta să ne trezim potenţialul existent în ADN.

Citind o asemenea afirmaţie aţi putea să vă întrebaţi cum ar putea fi posibil aşa ceva?

CONȚINUT RESTRICȚIONAT

 

Articol dedicat abonaților

Abonament expirat? Prelungește-l aici!

Următorul episod<< Şahul – inteligență sau şiretenie? – IŞahul – inteligenţă sau şiretenie? – III >>
Acest articol face parte 2 din 5 seria Şahul – inteligență sau şiretenie?
Articolul precedentŞahul – inteligență sau şiretenie? – I
Articolul următorInterviul secret al lui Nikola Tesla
Scriitor şi pasionat de neconvenţional, îşi păstrază anonimatul în continuare folosind o atitudine efervescentă pentru a pune în mişcare energia exploratoare a minţii umane, imprimând astfel în subtil nevoia de a găsi răspunsuri existenţiale.
0 0 voturile
Recenzie Articol
Abonează-te
Informează-mă despre
guest

0 Comentarii
Feedback-uri în linie
Vezi toate comentariile