agrişele susţin din plin sistemul imunitar, ceea ce este deja un factor excelent de protecţie împotriva dereglărilor hormonale şi acido-bazice.
Mai puţin cunoscute în raport cu multe alte fructe, agrişele îşi au originea în Europa, dar sunt răspândite şi în nordul Africii şi în sudul şi sud-estul Asiei.
Considerate de către medicina modernă drept „fructele frumuseţii”, agrişele conţin de 20 de ori mai multă vitamina C decât orice citrice, fiind din acest punct de vedere, ca fruct, o adevărată uzină vie care menţine organismul uman în cea mai bună stare, bineînţeles dacă vom consuma în mod constant agrişe. De asemenea agrişa este numită şi campionul mondial când vine vorba de fosfor, unul dintre elementele esenţiale pentru buna funcţionare a corpului fizic şi a echilibrului acestuia.
Gustul dulce-acrişor, ca să nu vă închipuiţi că acest cuvânt „agrişe” ar genera cine ştie ce reacţie ca şi când muşcaţi direct dintr-o lămâie şi vi se încreţeşte gura, diferă de la o specie la alta, ceea ce face cam dificil consumul acestor fructe în stare proaspătă.
Agrişele conţin aproximativ 75-80% apă, cam cât are şi corpul uman, proteine 1% deci nu îngraşă deloc chiar dacă am consuma multe kilograme într-o săptămână, carbohidraţi 3%, fibre vegetale 17%, vitamine – vitamina A 5%, vitamina B6 5%, B1, B3, B5, B12, vitamina C 46%, vitamina P, minerale – calciu 2%, magneziu 2%, fier 1%, potasiu 5%, fosfor, mangan – foarte util pentru lichidul sinovial de la nivelul încheieturilor, sodiu, zinc şi cupru.
Deci vedem că agrişele sunt o sursă reală de factori nutrienţi care ne asigură echilibrul zilnic, bineînţeles dacă le vom avea în dieta noastră săptămânală.
Să vedem acum la ce sunt folositoare agrişele nu doar din punct de vedere nutriţional.
