Dacă ne hotărâm să alergăm, este necesar să luăm în considerare avantajele și dezavantaje alergării, să vedem dacă acest tip de mișcare este potrivit sau nu.
Alergatul este cea mai simplă și cea mai populară formă de exercițiu. Nu este nevoie de niciun aparat sau instrument. Ai nevoie doar de corpul tău, voință și perseverență pentru a te pune în mișcare. Dacă înainte pentru cardio foloseam bicicleta, coarda, diverse exerciții sau alergatul pe distanțe scurte (HIIT – antrenament pe intervale de intensitate mare) și ”fugeam” de alergatul constant pe distanțe mai lungi, datorită vizitei și exercițiilor zilnice la Templu Shaolin, am început să fac loc în viața mea exact alergatului de rezistență care nu-mi place.
Alergatul este un instrument foarte bun pentru corpul fizic, pe lângă beneficiile ce le aduce sistemului circulator și sistemului respirator, dar și mărirea capacității pulmonare, te împământează, deci implicit ajută la echilibrarea chakrei rădăcină. Totuși dacă ne hotărâm să alergăm, este necesar să luăm în considerare avantajele și dezavantaje alergării, să vedem dacă acest tip de mișcare este potrivit sau nu.
Avantaje:
- Îmbunătățirea sănătății, condiției fizice, a inimii și a plămânilor, promovează sănătatea oaselor, reduce stresul, beneficii mentale și emoționale, bunăstare în general, îmbunătățește concentrarea și memoria vizuală;
- Pierderea sănătoasă în greutate, arderea caloriilor, menținerea greutății;
- Creșterea stimei de sine, sentimentul de mândrie și de realizare te ține motivat să continui;
- Exercițiu accesibil tuturor, este nevoie doar de o pereche de pantofi sport, un teren de alergat sau un parc.
Dezavantaje:
- Leziuni excesive datorită suprasolicitării, dureri acute în picioare, articulațiile picioarelor, tendonul lui Ahile, tibie, genunchi, fluierul piciorului, poate traumatiza de asemenea spatele și rinichii;
- Lăsarea sânilor la femei. Un studiu britanic arată că folosirea bustierei sport reduc săriturile cu 78%.
- Creșterea apetitului și hrănirea necorespunzătoare poate duce la creșterea în greutate;
- Posibilitatea de a deveni dependent. În unele circumstanțe oamenii cred că alergarea este viața lor și încep să alerge chiar și în condiții extreme (de căldură sau frig) care pot distruge organismul, mai ales sistemele cardiovascular și urinar.
Recomandări pentru siguranță
- Poartă pantofi sport de calitate, iar atunci când sesizezi că s-a modificat talpa, atât la interior cât și la exterior, schimbă-i. Purtarea de încălțăminte necorespunzătoare duce la dezechilibre osoase. Fetele/femeile ar trebui să poarte sutiene/bustiere atletice sau suporturi pentru sân.
- Încălzește-te înainte de alergat.
- Dacă ești la început de drum, alege suprafețe netede.
- Evită să alergi pe suprafețe de beton, străzi cu trafic intens. Alege terenuri de alergat, parcuri, suprafețe de pământ.
- Începe în ritm încet, perioade scurte cu răbdare mărind distanța și timpul.
- Nu alerga sau oprește alergarea dacă ai leziuni sau dureri.
- Asigură-te că înlocuiești fluidele, mai ales dacă transpiri mult.
- Include în rutină și exerciții de forță (gantere, bări, kettlebell).
- Alergând prea mult și ignorând zilele de repaus, poate duce la leziuni și rănire. Este suficient 30 de minute pe zi de 2 ori pe săptămână.
În timpul alergării (în teorie) există 2 praguri de trecere a organismului de la o stare la alta – am învățat din Manualul de Personal Trainer (Antrenor Personal). Pentru mine primul prag se află la aproximativ 8 minute de alergat, iar al doilea la vreo 15 minute. La acel moment simt că am nevoie de mai mult aer, pare că nu există suficient oxigen în organism, parcă nările tind să se blocheze și plămânii nu sunt suficienți de mari, trupul e stresat și trebuie să se stabilizeze cumva ca să continue alergarea.
– Cum fac să trec de pragul ăsta? – îmi zic în sinea mea. Nu vreau să renunț!
Trupul tinde să cedeze, să nu mai vrea să alerge. Mintea intervine și își propune să continue; atunci își stabilește intenția de a continua reglându-și respirația. În acest timp, sunt observator, trebuie să am răbdare și să-mi relaxez umerii, mâinile, picioarele, întregul organism ca să trec de acest prag, ca apoi trupul să se stabilizeze și să se familiarizeze cu noua stare ca să poată continua. Imaginează-ți cât de intensă este treaba la al doilea prag. Mintea preia controlul respirației, respirația preia controlul trupului. Asta am învățat din manualul de Qi Gong, dar abia acum am realizat exact însemnătatea.
La nivel spiritual:
* spiritul este aspectul fizic al minții
* energia este aspectul fizic al respirației
* esența este trupul
Spiritul este stăpânul, iar energia este unealta prin care spiritul manifestă în lumea materială.
La ce concluzie am ajuns și ce legătură are alergatul cu viața?
Ca să evoluez spiritual, să ajung la înțelepciune, ca lucrurile să se manifeste, să prindă viață atât la interior cât si la exterior, trebuie să am o intenție sau un țel, să am răbdare, să accept și lucrurile care nu-mi plac pentru că de fapt ele aduc cele mai multe învățături, să respir conștient, să mă echilibrez și relaxez, să am voință și să merg înainte orice obstacol aș întâmpina.
Lucrurile mărunte au măreția lor
Ascută-ți trupul! Sănătate maximă!