© Bigstockphoto

Datorită unui articol și a unei discuții de combatere a miturilor pe internet în ceea ce privește subiectul legat de alimentație, am decis să abordez un subiectul de asociere a alimentelor cu exemple, întrucât nu există o educație în acest sens (decât auto-educarea). Dacă ar fi după mine aș introduce în școli măcar câteva lecții de nutriție sau cu siguranță la ora de educație fizică și/sau dirigenție (poate așa dau și eu idei profesorilor).

În cazul în care după masă apare balonare, gaze, indigestie, arsuri la stomac, crampe, malabsorbție, sindromul colonului iritabil, constipație, flatulență sau alte probleme digestive, cauza o reprezintă asocierea incorectă a alimentelor. Unele alimente sunt greu digerabile, altele sunt digerate mai rapid, fiecare având nevoie de enzime digestive specifice. Dar să trecem la acțiune!

Categorii de alimente. Ce trebuie să știu?

Alimentele se pot grupa astfel:

1) Proteinele (cele animale: carne de orice fel, pește, lactate – brânză, lapte, iaurt – ouă și cele vegetale: fasole, mazăre, linte, năut, toate produsele din soia, tofu, nuci). Sunt digerate lent și produc sucuri gastrice acide.     
2) Carbohidrați (toate soiurile de cereale și alimentele preparate – pâine, biscuiți, prăjituri, paste, făină, precum și produse de patiserie; toate legumele ce conțin amidon – cartofi albi și dulci, dovleac, păstârnac; miere, sirop de arțar etc.). Sunt digerate repede.
3) Legume ce nu conțin amidon și verdețuri (salate, mirodenii, condimente, alge, rădăcinoase, semințe, germeni, uleiuri etc.).

Ar mai fi o grupă separată, cea a fructelor care folosesc enzime digestive diferite și se digeră foarte rapid.

Reguli de bază de ținut minte.

Conținut dedicat abonaților. Nu ai cont? Click aici.

Următorul episodAsocierea alimentelor (II) >>

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?