Timp estimat de citire: 2 minute

Știai că există oțet de cartofi, oțet de stafide și chiar de orez? Sau că oțetul balsamic, denumit și regele oțetului, este foarte vechi, de proveniență italian, păstrat mai mulți ani la rând în butoaie de lemn?

Oțetul este cunoscut de toată lumea și la îndemâna oricui, găsindu-se în diverse variante. Fermentarea lui este un proces pur biologic. Atunci când vrei să prepari oțet, trebuie doar să ai răbdare și să aștepți; restul vine de la sine.

  • O rețetă simplă pentru oțetul de mere pregătit în casa:
  • se curăță capetele și se taie merele cuburi, nici prea mici nici prea mari;
  • se adaugă aproximativ o linguriță de zahăr pentru fiecare măr sau după preferințe (eu optez pentru zahărul integral din trestie);
  • se adaugă direct în recipiente mari, sterilizate, de preferat de sticlă, dar avem în vedere să nu umplem cu mere până dă afară;
  • se adaugă apă cuprinzând merele și se acoperă recipientul cu un filtru de cafea, o pânza sau nu se strânge capacul. În timpul fermentației recipientele necesită a fi aerisite pentru că bacteriile există doar dacă au suficient oxigen.
  • Se lasă la temperatura camerei, se amestecă zilnic sau la câteva zile. Pe parcurs se observă bule sau puțina spumă; a început fermentarea.
    • După aproximativ 2-3 săptămâni, când merele se afundă la baza recipientului, lichidul obținut se filtrează, se lasă încă 4 săptămâni și oțetul este gata.

Întrebuințările oțetului

1) Medicament

Stimulează metabolismul, crește pofta de mâncare, reduce grăsimile și carbohidrații, bun pentru scăderea febrei, 1-2 linguri adăugat în ceaiul cald pe perioada răcelii, inhalarea apei cu oțet împotriva tusei, oțetul are proprietăți antibacteriene, fiind un bun dezinfectant. Se spune că amestecul de oțet cu apa i-a fost oferit lui Isus în timpul răstignirii pe cruce.

2) Produs cosmetic și de curățenie
Daca alegem sănătatea și protecția mediului, oțetul este un produs natural multifuncțional. Îl putem folosi ca balsam natural pentru păr, dar și pentru rufe. De asemenea se prepară/adaugă în soluții de curățat pentru aproximativ orice suprafață, îndepărtează calcarul, elimină bacteriile existente, combate mirosurile neplăcute (chiar și cele din frigider).

3) Conservant
Cu ajutorul oțetului se conservă legume, anumite fructe, ciuperci, pește și chiar plante sălbatice. Acestea trebuie să fie în stare impecabilă, iar eventualele porțiunilor vătămate trebuie îndepărtate. Este nevoie să acordăm atenție la gradul de aciditate al oțetului deoarece prin procesul de diluare cu apă, gradul de aciditate se diminuează și se pierd proprietățile de conservare. Specialiștii spun că pentru murături trebuie avut în vedere un oțet cu aciditate de 7% sau mai mare. Dacă se optează pentru conservarea fără fierbere, este nevoie de un oțet cu aciditate de cel puțin 10% concentrație.

4) Condiment
Găsim diverse sortimente de oțet care se adaugă după gust în diferite preparate culinare, salate, maioneză, diverse sosuri. Pot fi preparate oțet cu condimente, cu ierburi aromate, dar și cu aromă de fructe.

Știai că există oțet de cartofi, oțet de stafide și chiar de orez? Sau că oțetul balsamic, denumit și regele oțetului, este foarte vechi, de proveniență italian, păstrat mai mulți ani la rând în butoaie de lemn?

Alege oțetul natural pentru protejarea planetei, dar și pentru sănătate!

Articolul precedentCele mai mari Corporații influențate de Inteligența Artificială (Top)
Articolul următorConsiliul de Lumină – Noutăți (Pandemie, Black Goo, V@X)
Un om idealist, sincer și de partea dreptății, încă de mic copil citește ingredientele de pe etichetele produselor. Valurile dese ale schimbării din viață i-au adus înțelegere și compasiune aducând omului lumină și zâmbete.
0 0 voturile
Recenzie Articol
Abonează-te
Informează-mă despre
guest
0 Comentarii
Feedback-uri în linie
Vezi toate comentariile