Spiritul şi codul genetic - II
© Bigstockphoto

Din luna a 3-a începe să coboare sufletul în corpul biologic pentru a forma alveola energetică ce trebuie să cuprindă în interiorul său scânteia divină adică Sinele spiritual.

Modul în care fiecare om vine pe lume nu se face la întâmplare. Deşi marea majoritate a oamenilor percep doar momentul în care nou-născutul ia contact cu lumea pământeană, dincolo de un asemenea moment există un întreg proces al devenirii şi parcurgerii unei dezvoltări care are în spatele ei multe etape şi care implică multe transformări.

Atunci când părinţii îşi văd bebeluşul în primele luni de sarcină la tomograf ei observă doar o formă mică, ce se asemănă foarte mult cu fetusul altor mamifere. Acest aspect demonstrează clar că undeva pe un segment de ADN omul are un rezervor genetic comun cu al celorlalte mamifere. Şi asta datorită faptului că este chiar ADN-ul cel care face ca forma fetuşilor, indiferent de specia de mamifere, să aibă forma asemănătoare între ele de la o specie la alta.

Totuşi începând cu a 3-a lună de sarcină, fetusul uman începe să fie tot mai mult diferit ca aspect faţă de fetuşii celorlalte specii de mamifere. Încep să apară trăsăturile faciale încet-încet, mâinile şi picioarele încep să se formeze şi treptat fetusul începe să aibă viaţa intrauterină.

Este foarte interesant şi important în acelaşi timp de ştiut ce anume provoacă, începând cu a 3-a lună de sarcină, această diferenţiere astfel încât fetusul începe să se diferenţieze ca aspect faţă de fetuşii celorlalte specii. Gândiţi-vă că încep să se formeze sistemul nervos, plămânii, creierul, coloana vertebrală şi toate componentele biologice, acestea având fiecare secvenţe informaţionale specifice.

CONȚINUT DEDICAT ABONAȚILOR

♥ Contează ce spune lumea?

Următorul episod<< Spiritul şi codul genetic – I

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?