Revista COSMOS vă prezintă un inteviu cu Dumitru Contantin Dulcan, medic neurolog și psihiatru, cu deschideri ample spre Știința Spirituală. Este membru al unor prestigioase societăți științifice naționale și internaționale, autor de brevete de invenții, deținător al multor premii științifice și literare obținute în țară și în străinătate.
D.C. Dulcan autor a numeroase monografii, tratate, lucrări şi cărţi cu valoare ştiinţifică dar şi eseistică. Cartea sa, Inteligenţa materiei, a fost distinsă cu premiul pentru filosofie „Vasile Conta“ al Academiei Române (1992).
- Bine v-am găsit domnule profesor Dulcan! Din perspectiva profesiei dvs. și a experienței acumulate de-a lungul timpului, care este punctul dvs. de vedere asupra existenței umane? Care ar fi scopul existenței umane pe Pământ?
Universul cu legile sale fundamentale poartă în sine o rațiune științifică. Viața până la ființa umană poartă prin sine, indiferent de nivelul de dezvoltare, o rațiune. Prin excelență ființa umană dispune de o conștiință și o inteligență care i-a permis, dintre toate viețuitoarele, să-și edifice o civilizație.
Știința actuală, oficială, prizonieră a unei gândiri materialiste, motivată de anumite interese, susține că la început nu a fost decât întâmplarea. Și eu aș fi de acord dacă adepții acesteia ar fi capabili să-mi explice cum a generat întâmplarea două ființe de sex opus dar complementare anatomic și în plus, una dotată, și cu toate funcțiile necesare perpetuării și reproducerii.
Nu trebuie să fii prea inteligent ca să realizezi că Eva, ca s-o aducem ca exemplu de circumstanță din sursa biblică, trebuia să fie congruentă cu Adam. În alți termeni, întâmplarea trebuia să fie conștientă de rolul jucat în scena procreației de ambii parteneri. Și dacă era inteligentă, conștientă, atunci nu mai putea fi întâmplare, ci intenție.
Vrem, nu vrem, ajungem astfel la o sursă inteligentă, rațională. Și deoarece copiii acestei Surse au demonstrat că fac o mulțime de „nebunii” – se urăsc, se ucid etc., li s-a dat și legea iubirii și posibilitatea de a discerne între bine și rău.
Știm acum că iubirea este o forță, un câmp de energie unificatoare, dătătoare de pace, pavăză împotriva tuturor conflictelor interumane și sociale. De aceea iubirea este forța fundamentală a Universului.
„Pământul este o școală în care toți suntem elevi” – spunea David Wilcock, unul dintre comentatorii de seamă ai științei moderne și ai spiritualității.
Dacă am avea ca ghid permanent în viața noastră acest imperativ etic, am putea face din Pământ un Rai și nu infernul care ne poate aduce în orice clipă la dispariție.
Concluzia este aceea că suntem creația unei surse spirituale care ne-a trimis aici într-un corp fizic temporar pentru a învăța lecțiile condiției fizice, după care ne întoarcem de unde am venit cu experiența acumulată la școala terestră, acolo devenind probabil surse de noi creații în Univers.
- În 1989 a apărut prima ediție a cărții dvs. „Inteligența materiei”. O carte fascinantă la vremea aceea și îndrăzneață. Câtă inteligență credeți că a fost investită în noi, ca ființe create de Ceva, Cineva (Creatorul)?În ce măsură fenomenele spirituale, paranormale, parapsihologice, pot fi explicate de către știință, astfel încât să fie crezute și înțelese, mai ales de către toată lumea?
Superb si inedit, interviul!