Telomerii, secretul nemuririi - I
Capetele cromozomilor se numesc telomeri şi menţinerea lor intactă sau degradarea lor determină de-a lungul timpului degenerarea, bolile şi bătrâneţea sau din contră un aspect tineresc la vârste înaintate.

Dacă telomerii rămân intacţi în proporţie de 85%-90% persoana va avea un aspect tineresc indiferent dacă se află la 70 de ani calendaristici.

În fiecare dimineaţă fiecare fiinţă umană merge la toaletă pentru a se primeni, aşa după cum ştim cu toţii. Indiferent că trăim în Europa, America sau Australia, acest tabiet este prezent la întreaga civilizaţie umană, indiferent că este vorba de omul cu nivel de trai mediu, de bogătaşi sau de săracii lumii din Africa şi Asia. Până şi aceştia, cum este şi la noi la sate, dimineaţa se spală şi se primenesc cu apă dintr-o găleată sau dintr-un lighean.

Deci este înscrisă această trăsătură de atitudine în ADN-ul nostru uman. S-ar putea spune că într-o anumită măsură şi celelalte vieţuitoare necuvântătoare au înscris în geneticul lor această nevoie de primenire, deşi nu este conştientizată.

Dacă asemenea atitudini sunt înscrise în geneticul nostru, putem spune că avem un bagaj informaţional cromozomial imens. Pentru că dispunem de zeci de mii de asemenea trăsături personale la nivel de specie, deşi noi nu ne dăm seama de aceste zeci de mii de caracteristici pentru simplul fapt că nu le dăm atenţie.

Oare câte lucruri miraculoase se ascund în ADN-ul nostru, pe care încă nu le-am descoperit?

Cercetătorii au identificat cantitativ zestrea genetică umană, din care doar 3% aparţine omului ca specie, din 100% şi din acesta vreo 65% este comun cu al celorlalte vieţuitoare de pe Pământ. Restul e ADN necunoscut de origine non-terestră.

Avem 23 de perechi de cromozomi, dintre care una determină prin funcţia sa genul la specia umană, adică masculin şi feminin. Deci avem 46 de cromozomi, spre deosebire de cimpanzei care au 48. Multă lume ar fi tentată să se ia după ideea că unde e mai mult, acolo trebuie să fie ceva superior cantitativ, calitativ sau funcţional. Dar lucrurile nu stau deloc aşa. Avem cu doi cromozomi mai puţin decât cimpanzeii, dar avem inteligenţă şi raţiune. Dar nu despre asta este vorba în acest articol.

Cromozomii noştri sunt adevărate megaindustrii informaţionale. Reţineţi, am spus megaindustrii şi nu megafabrici, pentru a spune despre ADN că este ca o fabrică, am spune prea puţin. În interiorul ADN-ului au loc numeroase operaţiuni în fiecare secundă, dar noi nu ne dăm seama.

Pentru a înţelege cum se desfăşoară şi mai ales de ce îmbătrânim, este important să cunoaştem unele aspecte de bază ale activităţii ADN-ului.

Aceşti 46 de cromozomi sunt interconectaţi între ei peste tot în corp şi coordonează întreaga activitate a organismului uman. Vorbim doar despre cromozomii din celulele fizice, căci mai sunt cromozomi, să le spunem aşa, şi în celelalte şiruri ale ADN-ului subtil din restul de 10 perechi care sunt oricum interconectate cu corpul fizic.

Cu toţii ştim că omul, ca orice vieţuitoare, se naşte, creşte, se dezvoltă, şi la un moment dat după vârsta de 55-60 de ani începe treptat să degenereze, urmând ca la o anumită vârstă a bătrâneţii să treacă spre altă lume.

Ştiinţa la ora actuală a făcut multe descoperiri în domeniul geneticii, ajungând destul de aproape de conceptul basmului nostru românesc, scris de Petre Ispirescu, ”Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”.

Este posibil să trăim cel puţin 100 de ani, fără să îmbătrânim şi să ne îmbolnăvim aşa cum se întâmplă până în prezent? Da, geneticienii au spus DA! Să intrăm în miezul acestei chestiuni.

CONȚINUT DEDICAT ABONAȚILOR

♥ Contează ce spune lumea?

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?