Telomerii, secretul nemuririi - I
Capetele cromozomilor se numesc telomeri şi menţinerea lor intactă sau degradarea lor determină de-a lungul timpului degenerarea, bolile şi bătrâneţea sau din contră un aspect tineresc la vârste înaintate.

Cu toate că aceste studii ştiinţifice foarte riguroase demonstrează că există şanse apropiate de 100% pentru a obţine formula corectă de aplicare a telomerazei în corpul uman, alte voci din domeniul geneticii susţin că mai sunt de găsit răspunsuri la o asemenea provocare pentru destinul uman.

Ştiinţa modernă face paşi mari de la an la an în descifrarea codului genetic, în ceea ce proveşte secvenţele genomiale răspunzătoare de multiplele aspecte ale fiinţei noastre. Chiar dacă la ora actuală ştim câte gene conţine codul genetic uman, deocamdată ne aflăm la început de drum în ceea ce priveşte care şi câte segmente îndeplinesc care şi câte roluri în organismul nostru.

Teoretic ne putem gândi că aceste şiruri codificate din ADN coordonează diferite activităţi ale corpului nostru, precum respiraţia, gustul, văzul, auzul, ori alte aspecte concrete pe care le manifestăm clipă de clipă.

Este posibil astfel să descoperim într-o zi că însăşi gîndirea şi felul în care gândim sunt codificate în ADN-ul propriu încă de la naştere. Astfel se pare că visul de demult al oamenilor, de a-şi prelungi viaţa, poate deveni în viitorul apropiat o realitate concretă. Căci aşa cum spuneam în numărul anterior, apariţia bolilor şi procesul de degradare al corpului depind de cât de mult sau de puţin se scurtează capetele cromozomilor – telomerii. Şi este cât se poate de adevărat că dacă ştim să gândim pozitiv şi optimist atunci această vibraţie a gândirii proprii va înscrie în ADN şi deci în cromozomi o stare vibraţională care va menţine tonusul optim al întregului organism.

Dar să vedem ce spune ştiinţa în acest sens prin cercetările sale actuale.

Prestigioasa revistă ”Nature” a publicat online un studiu efectuat de către o echipă de geneticieni de la Universitatea Harvard condusă de doctorul Ronald DePinho, pe un lot experimental de cobai. La începutul experimentului cobaii aleşi avea echivalentul vârstei umane de 80 de ani şi mai aveau doar puţin de trăit. După experiment cobaii au căpătat pe de-a-ntregul un aspect diferit, având o vârstă echivalentă oamenilor tineri. Cu alte cuvinte echipa de cercetători a experimentat refacerea capetelor telomerilor în cazul acestor cobai.

În urma acestui experiment Ronald DePinho a declarat pentru cunoscuta publicaţie ”Daily Mail” următoarele: „Până în 2025 vor exista 1,2 miliarde de persoane cu vârste de peste 60 de ani, când apar bolile cardiovasculare, cancer, Alzheimer. Dar suntem în curs de a lua această povară grea de pe umerii societăţii. Este pentru prima dată când procesul de îmbătrânire a fost inversat, ceea ce înseamnă că există un punct de la care îmbătrânirea organelor este inversată”.

Deşi telomeraza – enzima care asigură oprirea îmbătrânirii – există doar în anumite celule ale noastre, doctorul DePinho a procedat prin transmiterea de şocuri telomerazei. Astfel se miza pe stoparea morţii celulelor, proces care degradează corpul şi duce la îmbătrânire. Dar doctoral DePinho nu doar că a reuşit să stopeze la lotul de cobai degradarea celulelor, ci a fost foarte uimit să constate, la analize verificate minuţios, că nu numai că oprise procesul de îmbătrânire, ci mai mult de atât, reuşise să inverseze mecanismul! Extraordinar, nu-i aşa? Cu alte cuvinte în termeni umani se poate spune că este ca şi când aduci un individ de 80 de ani să arate înapoi ca la 50 de ani! Asta a reuşit doctorul DePinho pe lotul de cobai!  

Un alt studiu publicat de către ”Jurnalul Colegiului American de Cardiologie” în iulie 2017 a prezentat opinia doctorului John Cooke, director al Departamentului de Ştiinţe Cardiovasculare al Institutului De Cercetare Metodistă din Houston.

Cooke a opinat că celulele îmbătrânite pot fi întinerite.

Studiul său a fost efectuat pe un lot de 17 copii care suferă de o boală rară numită progeria, care determină îmbătrânirea rapidă. Cel mai în vârstă copil participant la studiu a fost de 14 ani. Aşa cum s-a notat de către echipa cercetătorilor, 12 dintre cei 17 copii aveau telomerii la fel de scurtaţi ca cei ai unei persoane de 69 de ani. Tehnica folosită de echipa doctorului Cooke numită Terapia RNA, trimite acest RNA direct în celulele afectate şi le obligă practic să producă telomeraza care practic reface telomerii lungind capetele cromozomilor la loc. Această tehnică nu doar că a îmbunătăţit funcţiile celulelor afectate, dar le-a şi lungit perioada de existenţă!

În cursul acestui studiu doctorul Cooke a afirmat următoarele: ”Înainte,  celulele se multiplicau foarte rar și apoi mureau. După procedură, celulele au început să se înmulțească normal. A avut loc o îmbunătățire semnificativă”.

Experimentele au fost efectuate cu celulele prelevate de la aceşti copii bolnavi de progeria şi puse apoi în epubrete în care s-a aplicat Terapia RNA. Deci mai este de făcut un pas sau mai mulţi până la aplicarea efectivă a Terapiei RNA direct în corpul uman.

Cu toate că aceste studii ştiinţifice foarte riguroase demonstrează că există şanse apropiate de 100% pentru a obţine formula corectă de aplicare a telomerazei în corpul uman, alte voci din domeniul geneticii susţin că mai sunt de găsit răspunsuri la o asemenea provocare pentru destinul uman. Căci de exemplu o persoană vârstnică din punct de vedere calendaristic, aflată să zicem la 70 de ani şi care obişnuieşte să ducă un stil de viaţă sănătos, cu alergare şi alimentaţie sănătoasă, poate avea telomerii mai lungi, deşi poate nu întregi, decât ai unui tânăr de 35 de ani care poate avea telomerii mult mai scurţi datorită unui stil de viaţă total diferit stând la birou şi mâncând zilnic de două ori pe zi la fast food. Este logic că cel de 35 de ani biologic vorbind va avea telomerii la vârsta sa mai scurţi decât îi are vârstnicul la 70 de ani.

Deci în definitiv se pare că telomerii pot fi menţinuţi relativ la aceeaşi dimensiune, la capetele cromozomilor, dacă adoptăm un stil de viaţă sănătos. Asta este în realitate rezultatul unei gândiri sănătoase, spirituale şi vizionare, care înţelege deplin importanţa gândirii pozitive în viaţa de zi cu zi, a faptului că avem o aură energetică ce se află în interacţiune directă cu ADN-ul şi deci cu telomerii şi cromozomii. Astfel este deja o realitate faptul că este fundamentală ideea că trebuie să gândim sănătos, să trăim sănătos şi să mâncăm sănătos. Orice abatere de la regula acestor trei cerinţe duce cu timpul la degradarea telomerilor şi deci la boli şi îmbătrânire.

Cu cât ne stresăm mai mult în viaţa de zi cu zi, cu atât se scurtează telomerii şi acţionează vorba noastră din popor că ne scurtăm singuri zilele. Dar dacă abordăm totul cu calm şi detaşare, pe deplin conştienţi, telomerii rămân intacţi şi rămânem şi noi în armonie din toate punctele de vedere, şi vom trăi o viaţă frumoasă şi plină de satisfacţii.

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?