Pe timpul liniar considerăm lucrurile ca trecut-prezent-viitor, dar asta este valabil doar la nivelul minţii noastre, care deocamdată nu poate opera cu simultaneități.
Existenţa noastră terestră este plină de tot felul de aspecte, multe dintre ele având la bază factorul material al vieţii lumeşti. Desigur că nu este un lucru rău acesta, dar dacă omul uită de sufletul său, riscă pentru cel puţin o jumătate de viaţă să rămână într-o asemenea uitare. Şi asta deoarece fiecărui lucru din viaţa noastră căruia trebuie să-i acordăm atenţie devine în cele din urmă, prin repetiţie, un fel de „hoţ de energie” care forţează mintea să stea atentă doar la aceste lucruri. Şi astfel la un moment dat nu ne mai gândim deloc la sufletul nostru şi la ce avem în el.
Printre toate aceste evenimente ale vieţii, atât personale, cât şi colective, foarte mulţi oameni au parte de două fenomene, care, aşa după cum au pus în evidenţă statisticile cercetătorilor, s-au înmulţit exponenţial în ultimele două decenii…
- Trăim vieţi simultane?
- Eroare în Matrice sau vieţi simultane?
