Un Dumnezeu – Doi Dumnezei
© Sergey Nivens / Bigstockphoto

Numai rugăciunile foarte profunde, amplificate, colective, ajung la Fondatori şi dacă sunt urgente şi importante, abia atunci ajung la Şeful Universului.

Sigur că, ceea ce voi spune în acest articol, o să vă înfurie pe mulţi…

Dacă veţi lăsa prejudecăţile deoparte, şi veţi recepţiona ce vreau să vă transmit, această informaţie nu o să vi se mai pară o aberaţie.

Există câte un Dumnezeu pentru fiecare Univers, şi există şi Creatorul tuturor acestor Universuri.

Un Creator de Univers este un Fiu de Dumnezeu, aşa cum şi un Creator de galaxie şi Unul de sistem solar, tot Fii de Dumnezeu sunt.

Mintea noastră cu câţiva neuroni activi, nici nu îşi poate imagina ce înseamnă să fi un creator de sistem, de orice fel de sistem!

Astfel că, teoretic, conform Bibliei există un singur Fiu de Dumnezeu, însă practic, acest lucru „nu este bătut în cuie”!

Deci, teoria că Iisus este unicul Fiu al Lui Dumnezeu, cade. Noi ne rugăm la Dumnezeu şi este bine că o facem, în acest fel menţinând un reper şi o credinţă. Dacă aţi fi un Dumnezeu Universal, şi aţi susţine peste 100 de miliarde de galaxii, ce şansă aţi da rugăciunii unei fiinţe de pe Terra, să fie auzită când se roagă pentru sănătatea nu ştiu cui, un câştig la loto, o iubită frumoasă, un soţ bun, bani, scule electronice şi alte acareturi…!?

Oare un şef de sistem universal, ar sta în loc de problemele şi cerinţele puerile ale unor fiinţe atât de cerşetoare? Când ai pe umeri responsabilitatea de a mişca atâtea lumi, ce şanse poţi să dai unor fiinţe pline de tot felul de dorinţe?

Noi toţi venim dintr-o anumită rasă cu o familie de suflete, şi ne trimitem câte o sămânţă de spirit, în mai multe universuri paralele.

Toate rasele se trag, fiecare dintr-un Fondator care experimentează din veşnicie în veşnicie. O rasă cum este cea lirană s-a divizat în mai multe ramuri, pentru a experimenta ce este de experimentat, şi necesar Fondatorilor.

Din Lira se trag şi cei din Vega, Pleiade, Sirius, Orion, Antares, Arcturus, etc.

Unele rase au rămas pe polaritate pozitivă, altele au experimentat-o pe cea negativă, dar şi unii şi alţii, au avut de învăţat din aceste alegeri şi au evoluat.

Noi cei de pe Geea suntem produsul modificat genetic al acestor rase, din nefericire amprentaţi mai mult de rasele agresive. Iar când ne rugăm, o facem la modul simplu, rugându-ne de fapt la Creatorul rasei pământene (regele cerului Anu, siriusiano-reptilian), sau dacă suntem mai avansaţi la fiinţele de lumină care servesc experienţele Fondatorului rasei noastre din care ne tragem.

Numai rugăciunile foarte profunde, amplificate, colective, ajung la Fondatori şi dacă sunt urgente şi importante, abia atunci ajung la Şeful Universului.

Un exemplu este rugăciunea mamelor pentru copiii lor, în primul şi cel de-al doilea război mondial.

Atunci au fost atât de multe rugăciuni puternice şi pline de durere, încât au ajuns la Dumnezeul Universului.

Nu suntem niciodată singuri, dar nici nu suntem în „sânul lui Dumnezeu” permanent! Dumnezeul Universal a creat Legile Universale (Legea Mentalismului, Legea Genului, Legea cauzei şi a Efectului, Legea Rezonanţei, etc.), ca unelte ale sale şi îndreptar pentru oameni.

Respecţi legile şi le aplici în viaţa ta, eşti pe calea polarizată pozitiv, nu o faci, eşti pe lângă.

La câte miliarde de miliarde de planete locuite sunt, ce-ar însemna ca Dumnezeu să devină un birou de sugestii şi reclamaţii, şi să nu mai facă nimic altceva, ci doar să ne îndeplinească dorinţele.

Ar fi ceva de râs să credem aşa ceva, fără nici un pic de logică, dar mai ales fără nici un pic de bun simţ! În „fişa postului” Dumnezeului Universal nu există această activitate.

Dorinţele noastre, dacă sunt în acord cu planul nostru de viaţă, se împlinesc, dacă nu, nu!

Din cauza bruiajelor de toate felurile, la ora actuală nu putem să ne rugăm profund, şi din acest motiv, dorinţele noastre nu se materializează tot timpul.

Aşa că, facem ce putem, când putem, şi cât putem.

La modul general, acum, noi ne vedem, datorită religiilor, mici şi neînsemnaţi, dar mai ales păcătoşi. Însă, pretenţia noastră, este să ne ţină Dumnezeu în braţe, să ne mângâie şi să ne îndeplinească toate dorinţele, să ne salte sărăcia şi boala.

Ne minţim frumos, dar din păcate nefondat!

1 COMENTARIU

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?