Ce fel de efect induc zarurile asupra minții umane?
Timp estimat de citire: 9 minute

Vă vom dezvălui un secret care a fost păstrat bine de către cei care manevrează societatea.

Trăim într-o societate în care jocurile de noroc sunt peste tot în lume o preocupare tot mai frecventă. De la bine cunoscutele bilete loto lozuri, până la jocurile mai complexe din cazinourile luxoase din țările dezvoltate, lumea e pasionată de toate aceste forme de câștig relativ facil.

Pentru că tot vorbim despre asemenea lucruri, este evident că toată lumea a auzit de jocul de table la care se folosesc zarurile. De altfel zarurile sunt folosite și la unele jocuri de noroc și de pariuri, din acele cazinouri luxoase, și în istoria acestor jocuri care se desfășoară în astfel de locații, au existat evident multe dăți în care s-au descoperit zaruri măsluite. Adică erau special fabricate astfel încât după ce erau aruncate să cadă de cele mai multe ori cam pe aceleași părți. Ca să nu mai vorbim despre faptul că în acele cazinouri erau unii angajați care deveniseră experți în felul în care erau aruncate acele zaruri: cu o anumită învârteală din încheietura mâinii, aruncate dintr-un anumit unghi și cu un elan calculat. Și de cele mai multe ori sau cum se zice în 8 dăți din 10 cădeau aproape la fel.

Dacă ar fi să facem o scurtă istorie a zarurilor, contrar cum ar crede majoritatea despre folosirea lor la jocurile de noroc de dată relativ recentă, respectiv în epoca modernă, ați fi uimiți să aflați că zarurile erau folosite încă în vremea Indiei antice, fiind menționate chiar într-una dintre celebrele cărți hinduse – Rig Veda. Consemnările din această celebră carte simbol a culturii hinduse se referă la o realitate concretă, și anume că încă de pe la 1700 înainte de Christos zarurile erau folosite la jocul numit „chaturanga” în traducere însemnând „patru persoane”. Deci în urmă cu 3500-3700 de ani, vechii hinduși jucau zaruri într-un mod inteligent.

În vremea Romei antice, de asemenea, jocul cu zaruri era foarte popular, îndeosebi în perioada marilor sărbători ale imperiului. Poetul latin Horațiu menționa de exemplu cazul unui tânăr care, în loc să aibă grijă de calul său, era mai mult interesat de jocul cu zaruri. Istoricul și senatorul roman Tacitus consemna că și triburile germanice erau atât de pasionate de jocul cu zaruri, încât de multe ori la pariuri germanicii erau dispuși să-și riște inclusiv libertatea mizând cum se spune și azi „totul sau nimic”.

Cele mai vechi zaruri, conform cercetărilor arheologice, ar fi fost descoperite pe teritoriul actual al Iranului, având o vechime estimată între 3000-5000 de ani. Confecționate din pietricele șlefuite, ori din lemn sau din os, din scoici sau din alte materiale, zarurile au incitat imaginația egotică a oamenilor. Ce fel de efect induc zarurile asupra minții umane, încât și azi după mii de ani unii repetă aceeași eroare de a-și pune libertatea și viața drept zălog în încercarea de a câștiga ceva cu care crede că-și poate face viața mai bună? Pentru că dacă ne uităm la aceste obiecte micuțe, aparent n-ar avea nicio putere asupra noastră…

     

1 COMENTARIU

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?