Asemenea firului care este tors din caier și pus pe fus, la fel și firul timpului omenirii este luat din Timpul Creației, tors și pus pe un “fus”.
Vă mai amintiți cum se adună bătrânele la sat la clacă, mai ales la sfârșit de săptămână și la marile sărbători ale anului? Mai știți ce fac ele acolo împreună? Se adună, își iau caierele de lână și încep să toarcă firul din smocul acela din jurul bățului respectiv. Și în timp ce ele torc firele din caiere, discută despre fel și fel de lucruri din viața lor.
Ei bine, dacă proiectăm o asemenea imagine la nivel global, cam la fel se întâmplă când se adună șefii de state și de guverne din multe țări, fie la summitul G7, fie la summitul G20, unde evident își aduc „caierele” politice din care încep să „toarcă fire” împreună cu ceilalți adunați acolo. Asemenea „fire” toarse la summiturile respective sunt în realitate, chiar dacă acei șefi de state și de guverne nu realizează, niște posibile direcții de linii temporale care ar urma să fie imprimate civilizației umane, pe trei criterii: politică, economie și finanțe. Dar problema se pune altfel decât cred asemenea lideri care se întâlnesc să decidă ei soarta lumii: i-au întrebat pe miliardele de cetățeni ai planetei ce vor aceștia? Deciziile pe care acești lideri le iau la astfel de întâlniri anuale, așa după cum ei înșiși spun după asemenea întruniri, s-ar baza pe ceea ce dorește lumea. Ei susțin asemenea afirmații pe baza numeroaselor statistici realizate de la un an la altul, statistici în care chipurile, sunt reflectate mare parte din asemenea dorințe exprimate de indivizii din lumea largă. Dar ei uită mereu un lucru fundamental: ființele umane sunt niște entități subiective, care-și schimbă periodic preferințele. Deci deciziile care se iau anual la G7 și G20, sunt deja depășite dinainte de a fi aplicate! Și asta pentru că lumea este în continuă schimbare!
Cum poți să mulțumești miliarde de ființe umane, ale căror dorințe sunt mereu în schimbare, cu niște decizii care nici măcar nu se bazează pe chestii concrete, ci doar pe statistici incomplete?
Deciziile care se iau anual la G7 și G20, sunt deja depășite dinainte de a fi aplicate!
„Fuioarele” în acest caz al întâlnirilor G7 și G20 sunt economiile și bugetele statelor implicate în așa ceva, și din punctul acesta de vedere este clar că unii au „fuioarele” mai mari decât ale celorlalți membrii G7 sau G20. Și după cum torc bătrânele firul din fuior, aducându-l așa frumos la o subțirime anume, la fel din „fuioarele” statelor lumii astfel de „fire” sunt manevrate în subțirimea sau grosimea lor tot de către cei care gestionează destinele multor țări și națiuni ale lumii. Dar „firele” pe care acești lideri le torc din „fuioarele” lor nu sunt pe cât ar trebui să fie, astfel încât să mulțumească populația, ci sunt mai tot timpul subțiri, de parcă ar sărăci cantitatea din „fuioare”. Însă se întâmplă un lucru interesant și mai puțin știut de către populație în general peste tot în lume. Din „fuioarele” astea ale marilor state, mai pornesc și alte „fire” toarse de liderii aceștia în cârdășie cu diferite grupuri de interese, și asemenea alte „fire” sunt mult mai groase decât cele destinate populației! Despre ce este vorba în asemenea situații? Dacă asemenea „fire” mai groase se duc spre micile grupuri de interese, exact ca și cele subțiri, ele determină derularea anumitor evenimente, ceea ce determină pe mai departe o linie temporală. Aceasta este diferită de linia temporală a „firelor” subțiri destinate populației lumii în general.
De aici, rezultă două aspecte.
Unul este cel al unei linii temporale pe care se deplasează populația lumii, și cea de-a doua linie temporală este cea pe care se deplasează liderii lumii împreună cu grupurile de interese. De aceea niciodată interesele populației în general nu au fost niciodată rezolvate. Dar pe de altă parte, liderii împreună cu grupurile de interese, fiind pe cealaltă linie temporală a propriilor interese, au putut cumva să domine și să controleze linia temporală a populației lumii, și asta s-a putut realiza deoarece națiunile s-au conformat – mai mult resemnate decât de bunăvoie – deciziilor luate în cadrul G7 și G20 și ulterior aplicate etapă cu etapă.
Rețineți unde e Marea Păcăleală!
Nici un lider al lumii nu a primit împuternicire din partea națiunii sale ca să se ducă și să discute la G7 și G20 tot ceea ce s-a discutat și decis acolo! În schimb, au pretins de fiecare dată că ei vorbesc în numele țărilor și națiunilor lor, deși nu au primit nicio împuternicire în acest sens! Impostura ridicată la scară profesională!
Existența omenirii, ar putea înceta.
Mai departe… De pe linia lor temporală, liderii și grupurile de interese au controlat și continuă să o facă linia temporală a omenirii. Vi se pare că sunt două linii paralele care nu se pot influența reciproc? Gândiți-vă la două tramvaie sau trenuri care merg în aceeași direcție pentru o porțiune de drum, exact cum se întâmplă cu trenurile pe unele porțiuni de cale ferată aproape de Gara de Nord. Așa este și cu aceste două linii temporale. E ca și când din trenul liderilor se dau comenzi pe geam către cei din trenul oamenilor obișnuiți, și aceștia fac ce li se spune, atâta timp cât cele două trenuri merg în paralel. Doar că în cazul civilizației umane, aceste două „șine” merg în aceeași direcție, deoarece linia temporală a liderilor o influențează pe cea a omenirii. Și asta se întâmplă pentru că fără linia temporală a omenirii, cea a liderilor și a grupurilor de interese și-ar înceta în scurt timp manifestarea. Poate nu degeaba abrevierea fostului grup al țărilor foste socialiste din Europa de Est se numea CAER – Consiliul Economic de Ajutor Reciproc era denumirea sa reală. CAER și caier se aseamănă foarte mult, fonetic cel puțin, și le putem da cam același înțeles, acela de mănunchi din care tragi ceva, un fir sau mai multe fire. Și întorcându-ne la modelul bătrânelor noastre, la un moment dat, lâna de pe caier se termină, iar firul tors este pus pe fus, acel mic dispozitiv din lemn, pe care bătrânele îl învârt cu degetele permanent pe măsură ce firul e tras din caier. Și asemenea firului tors și pus pe fus, la fel e tras din existență și „firul” liniei temporale care apoi este sucită și răsucită pe fusul timpului, într-o pliere perfectă și întocmai cum firul se adună pe fus, la fel se depune și „firul” liniei temporale construind cu fiecare învârtire din degetele timpului istoria omenirii.
Întrebarea care se pune este însă aceasta: cât de mare poate fi stratul de „fir” depus care poate fi suportat de fus? Dacă „firul” depus devine mult mai mare ca fusul, nu mai are unde să se depună și atunci torsul – existența omenirii, ar putea înceta.
