Norocul şi ghinionul
Pisica lui Schrödinger este un experiment, adesea caracterizat ca un paradox mental care foloseşte ca interpretare mecanica cuantică şi ilustrează alegerile potenţiale prin observarea şi colapsarea probabilităţilor sub o singură linie temporală dominantă.

Răspunsul trebuie căutat în ADN, acolo se află informaţiile despre karma persoanei.

Celebrul Seneca spunea la vremea sa despre noroc următoarele: „Norocul este unde se întâlneşte oportunitatea cu pregătirea”.

Ce a vrut să spună el cu asta?

De unde până unde cunoştea el că din punct de vedere social şi psihologic, aşa cum ştim noi la ora actuală, norocul sau o situaţie favorabilă, ca să folosim sinonime, este rezultatul întâlnirii dintre o anumită oportunitate şi nivelul de pregătire pe care persoana îl are?

Dacă ne referim la termenul noroc, el provine din latină unde îl întâlnim sub forma „fors” care înseamnă lucru forţat/întâmplare şi „fortuna” – care înseamnă „soartă”.

Deci vorbim despre o noţiune care deşi pare abstractă la prima vedere, atunci când se manifestă este determinată de factori precişi.

Şi pentru că lumea de-a lungul mileniilor a acordat un înţeles greşit acestui cuvânt, să vedem ce anume cauzează apariţia norocului şi a opusului său ghinionul.

Dacă norocul se traduce prin apariţia unei şanse bune, ghinionul poate fi înţeles prin lipsa şansei respective sau, dacă este în curs de derulare şansa, prin blocarea ei datorită unor împrejurări negative.

În credinţa populară se considera că „norocul şi-l face omul cu mâna lui”, ceea ce în realitate nu este departe de adevăr.

Dar la fel de bine şi ghinionul şi-l face tot cu mâna lui.

O asemenea expresie are la bază un aspect pe care lumea îl înţelege prea puţin.

CONȚINUT DEDICAT ABONAȚILOR

♥ Contează ce spune lumea?

1 COMENTARIU

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?