Mintea – fațetele personalității (III)

Una dintre rapoartele Biospecter este Scala Eysenck, care conține trei nivele: Sinceritatea, Stabilitatea și Atitudinea.

Ne vom ocupa în acest articol de o altă fațetă a personalității, și anume devierea de comportament. Conform unei statistici a Organizației din 2007, deci de acum 13 ani, unul din patru oameni în lume suferă de tulburări de personalitate. Cauzele pot fi diverse evident, de la nemulțumiri nerezolvate din perioada copilăriei/adolescenței și până la chestiuni profesionale, relaționale sau financiare.

Desigur că psihologia a studiat asiduu asemenea devieri de comportament, pentru a le înțelege și a găsi soluții la manifestarea lor. Astfel aproape toate categoriile au fost integrate în tipare pentru a putea fi explicate. Aceste tipare au fost numite tipare de personalitate și categoriile incluse în ele sunt interschimbabile din când în când, adică se rotesc în interiorul nostru în funcție de situațiile prin care trecem.

Așa cum ați citit în revistă în numărul trecut, dispozitivul Biospecter identifică acele zone ale personalității care apar cu probleme. Fie că este vorba de o vulnerabilitate emoțională – emisfera dreaptă, ori de una ce ține de raționament – emisfera stângă, ori de o deformare de caracter, cert este că aproape toți oamenii prezintă disfuncții ale tiparului de personalitate. Biospecterul le identifică și din acel punct se poate porni analiza obiectivă, pentru a oferi soluția redresării. De cele mai multe ori s-a observat la Biospecter, atunci când persoana își făcea evaluarea la cabinetul Cosmos, că descoperea aspecte despre care nu avea cunoștință. Unii intuiau vag câte ceva dar nu erau siguri. Ei bine, Biospecter aduce certitudinea în această privință!

Una dintre secțiunile Biospecterului este Scala Eysenck, care conține trei nivele: Sinceritatea, Stabilitatea și Atitudinea. Se măsoară printr-un punctaj. Pe Atitudine avem de la 1 la 3 Introvertul, între 4-5 Ambivertul și de la 6 la 9 Extrovertul. La Stabilitate și Sinceritate avem de la 1 la 6, 1 fiind extrema valorii pozitive a Adevărului, în timp ce 6 este extrema negativă a Falsului.

Să oferim un model ca exemplu, al unei persoane oarecare care vine să-și evalueze personalitatea cu Biospecter la Cabinetul Cosmos.

Pe nivelul de conștiință Hawkins poate avea valoarea de 215, pe nivelul Curajului. Indicele de transcendență e la 20.000 de unități, destul de bun, acesta fiind în zona primului nivel de inițiere. Și ne întoarcem la Scala Eysenck, unde persoana are 9 pe Atitudine (Extravert), 1 pe Stabilitate (își respectă propriile reguli de viață) și 5 pe Sinceritate (ceea ce arată Falsul). La nivelul 5 de Sinceritate intervine, pe tiparul de personalitate, ceea ce numim „deformarea realității”, asta indicând faptul că persoana respectivă se minte pe ea însăși, referitor la o chestiune care ține de propria percepție în raport cu activitatea sa.

Persoana în cauză a recunoscut că deși profesional are randament, își desfășoară activitatea într-un loc și într-un colectiv unde trebuie să adopte o altă atitudine față de cei de acolo. Cu alte cuvinte și mai pe românește trebuie să păstreze aparențele, și se pare că efectele unei asemenea situații i-a creat o „bulă mentală conceptuală”, pe care o folosește des la locul de muncă, astfel încât nu mai realizează că mintea se află într-o bulă. Iar acest tipar, această fațetă a personalității sale a devenit o obișnuință, consecința fiind că nu-și dădea seama de o asemenea atitudine interioară la nivel mental. Desigur ca să descoperi în urma evaluării propriei personalități că te minți pe tine însuți, nu este o chestiune pe care să o accepți ușor, atâta timp cât din așa ceva ți-ai format o obișnuință defensivă prin care te pui la adăpost, fie și la modul instinctiv, față de eventuale atitudini malițioase, ironice sau necorespunzătoare venite sau manifestate din partea celor din jur, indiferent că e vorba despre situația de acasă, de la serviciu sau din vreun anturaj amical.