Apa şi bolile civilizaţiei
Cristale formate în apa expusă denumirilor a diverse religii conform cercetărilor binecunoscutului Masaro Emoto.

Consumul de băuturi carbogazoase este astăzi cea mai mare sursă de boală de pe Pământ.

Dacă în urmă cu 2-3 decenii apa era considerată încă un mit, pentru că nu se putea găsi un argument pentru prezenţa ei într-o cantitate atât de mare pe Pământ, la ora actuală datorită cuceririlor tehnico-ştiinţifice prezenţa apei ca element al vieţii nu mai este un mister.

Rămâne totuşi o parte a acestui mister şi anume cine şi mai ales de ce a combinat într-o asemenea proporţie, doi atomi de Hidrogen şi unul de Oxigen pentru a crea ceea ce numim apă?

Un asemenea mister cred că certitudine că va rămâne la fel de profund inclusiv pentru generaţiile următoare care se vor avânta în explorările galactice.

Se pare că apa este un solvent universal pentru orice substanţă cu care ea vine în contact.

De exemplu dacă turnaţi într-un pahar cu apă o călimară de cerneală apa se va colora în albastru, dar după un timp ea se va limpezi. Ceea ce arată – aşa cum au demonstrat şi cercetările asupra moleculei de apă din ultimii ani – că deţine o inteligenţă anume care este capabilă să-şi însuşească informaţia din subtanţele cu care ea vine în contact.

Să ne gândim din această perspectivă la cantitatea de apă pe care o avem în corp – 70%, care vine zilnic în contact cu informaţia existentă în alimente.

CONȚINUT DEDICAT ABONAȚILOR
Următorul episod<< Apa şi bolile civilizaţiei – IApa şi bolile civilizaţiei – III >>

Gânduri?

Lasă-ne o vorbă!
Cum te strigă?