Spre deosebire de limbajul nostru articulat, care are sens liniar, cel al simbolurilor este nu numai liniar, ci şi spaţio-temporal.

De când e lumea şi Pământul, abilităţile paranormale sau spirituale cum le mai spunem noi azi, au fost râvnite de orice om. Cine nu şi-ar dori, de exemplu, să aibă telepatie ca să ştie ce gândesc prietenii şi cei din familie? Sau cine n-ar vrea să vadă ce este la altul cunoscut în aură, ca să ştie la ce să se aştepte? Şi enumerările ar putea continua. Dar eu vă spun că noi, ca specie, în actualul stadiu de evoluţie, cu toată ştiinţa şi tehnologia noastră, nu suntem încă pregătiţi pentru aceste capacităţi.

Ia gândiţi-vă puţin, dacă aţi avea un pic de clarviziune sau de telepatie, şi aţi percepe ce gândeşte un cunoscut despre voi, poate nu neapărat de bine, cum aţi reacţiona ştiind că persoana pe care o ştiaţi că e „de bine” ar avea şi altfel de gânduri la adresa voastră? Deci vedem că nu e chiar aşa uşor cu dobândirea unor astfel de abilităţi.

Cu totul altfel stau lucrurile în privinţa limbajului simbolurilor din lanurile de culturi de cereale.

Noi avem mintea setată pe limbajul articulat care, spre deosebire de cel simbolistic, deşi pare mai complex, în realitate este doar simplist, şi asta deoarece limbajul cuvintelor se desfăşoară doar în sens liniar.

Ce înseamnă asta?