Scrisul și Contactul cu Civilizațiile ET

Avem nevoie de o accelerare a abilităţilor noastre de a învăţa şi comunica, sincronizând emisferele cerebrale. De ce trebuie să fie aşa?

Istoria străveche a lumii vorbeşte despre ceea ce aproape toată lumea a auzit, şi anume despre Turnul Babel. Acolo în acele vremuri dintr-o epocă în care oamenii vorbeau aceeaşi limbă, se spune că Dumnezeu s-a decis să încurce limba oamenilor, astfel încât să nu se mai înţeleagă deloc între ei. Zis şi făcut şi oamenii au început să vorbească la Turnul Babel în mai multe limbi.

De la legendă la realitate poate fi uneori un drum foarte lung, dar alteori acest drum lung poate fi doar o clipită pentru Dumnezeu Creatorul. Dacă admitem că acest Creator este Inteligenţa Infinită, atunci înţelegem uşor că El nu a intenţionat nici un moment să-i încurce pe oameni determinându-i dintr-o dată să vorbească în diferite limbi. O asemenea chestiune ţine de intervenţia unor fiinţe din afara Pământului, care au intenţionat probabil să demareze un act civilizator de dezvoltare al minţii umane. Căci a începe oamenii să vorbească în limbi diferite, deşi înainte vorbeau o singură limbă, arată clar că este vorba de un act de dezvoltare a funcţiei congnitive a minţii.

Dacă analizăm ce reprezintă comunicarea scrisă, derivată din rudimentarele sisteme de hieroglife, pictograme şi simboluri, vom constata că în realitate scrisul este o punere în practică a gândirii raţionale. Altfel spus, ceea ce gândim şi formulăm în mintea noastră sub formă de înşiruire logică şi raţională de imagini, se transformă în scris, fie că acesta ajunge într-o carte, într-o publicaţie tipărită, pe internet sau în mass media audio-vizuală pe ecranele televizoarelor. Astfel putem spune că forma de exprimare în scris, în funcţie de elementele de tehnologie folosite şi adăugate pentru a prezenta informaţia scrisă – cum este exemplul televiziunilor – capătă un anumit nivel în raport cu dezvoltarea mijloacelor tehnologiei şi ştiinţei. Dar acestea sunt rodul inteligenţei puse la lucru, pentru a genera evoluţia societăţii umane sub multiple aspecte. Deci un act de inteligenţă pus în slujba omenirii.

A scrie este un act eminamente uman. Faptul că devenim conştienţi şi înţelegem că scriem ne diferenţiază categoric de celelalte vieţuitoare.

Atunci când scriem structura noastră cerebrală este conectată la corpurile subtile ale aurei, şi depinde ce anume scriem în acel moment ca să ne dăm seama cu care dintre corpurile subtile rezonăm. Dacă scriem ceva ce ne priveşte personal şi are o componentă afectivă, atunci actul scrierii se conectează cu corpurile astral – emoţiile şi cel sufletesc – sentimentele. Dacă scriem ceva strict analitic, atunci va fi conectat corpul mental. Desigur, acum când tehnologia modernă prin tastatura computerului tinde tot mai mult să înlocuiască scrisul de mână, nu se poate spune că este aceeaşi chestiune. Căci una este să apeşi tastele, chiar dacă tu compui un articol, cum este cel de faţă, şi alta e să scrii cu un pix sau cu un stilou elegant. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, ne dăm seama că structura cerebrală, cel puţin la generaţiile de prin 1990 încoace, are deja modificări destul de importante din multe puncte de vedere.

Se pare că un punct nodal al unor asemenea transformări este înţelegerea creativităţii.

Marii autori de romane îndrăgite, indiferent că sunt marii clasici sau autori de SF sau aventuri, scriau cu pana, cu stiloul, cu pixul sau cei de prin anii 50-70 scriau la maşina de scris. Diferenţa dintre maşina de scris şi computer este că prima nu avea ecran, iar autorul avea în mintea sa întreaga imagine a tuturor detaliilor pe care trebuia să le redea în scris. Pe când la computer avem un monitor pe care ne uităm, şi este mai dificil să rămâi creativ la acelaşi nivel, când trebuie să te uiţi şi pe ecran să vezi dacă nu cumva unele litere sunt tastate greşit. Deci folosind computerul o parte din procesul mental al creativităţii se diminuează. În schimb, pentru că nimic nu se pierde în realitate, ci se transformă, se poate spune că partea creativă care aparent se pierde datorită împărţirii atenţiei între monitorul computerului şi tastatură se transformă într-o capacitate a structurii cerebrale de a sintetiza informaţia vizuală cu cea scrisă.

Din acest punct de vedere generaţiile tinere se află pe un nivel la care învaţă să gestioneze bine o asemenea dezvoltare a structurii cerebrale. Este oare necesară o asemenea schimbare la nivelul structurii cerebrale utilă pentru actuala etapă de evoluţie?

Avem nevoie de o echilibrare a funcţiilor emisferelor cerebrale?

Cu certitudine că da, iar unul dintre răspunsurile la o asemenea situaţie inedită din punct de vedere evolutiv este legat de intervenţia discretă a civilizaţiilor extraterestre benefice, care prin formaţiunile geometrice din lanurile de culturi provoacă abilitatea de a învăţa a minţii umane.

Cu alte cuvinte ne aflăm într-un stadiu evolutiv în care, având la îndemână computerul noi ca specie trecem treptat la un nou stil de comunicare, în care vom elabora vechea informaţie scrisă cu pana, stiloul sau pixul de-o manieră în care ambele emisfere vor conlucra sincron. Căci înainte vreme, chiar şi până prin anii 90 când au început să se dezvolte computerele, autorii scriau folosind alternativ emisferele cerebrale. Mai întâi imaginau, apoi scriau, ceea ce era un stadiu oarecum lent de creativitate.

Acum în etapa actuală avem nevoie de o accelerare a abilităţilor noastre de a învăţa şi comunica, sincronizând emisferele cerebrale. De ce trebuie să fie aşa? Deoarece ne aflăm, se pare, în perioada de dinainte de a fi contactaţi în masă. Ei comunică prin simboluri şi asta trebuie să învăţăm şi noi. Şi atunci prietenii noştri din civilizaţiile benefice ne pregătesc prin a ne determina dezvoltarea sincronă a funcţiilor emisferelor cerebrale, un asemenea proces dezvoltând mai mult coeficientul de inteligenţă, atât pe cel mental, cât şi pe cel emoţional, pentru a fi pregătiţi să-i întâmpinăm fără şocuri prea mari atunci când va fi momentul. Doar aşa vom putea comunica cu Ei când vor veni.

Dacă scrisul şi implicit simbolurile dezvoltă inteligenţa, ce fel de proces se petrece care dezvoltă factorul inteligenţei?

Simbolurile… Ce sunt simbolurile…? Încă din vremuri străvechi omul a păstrat memoria lucrurilor observate, fie pe pergament, fie pe piele de animale, pe piatră sau în pereţii peşterilor, desenând cu cărbune sau cu ce avea la îndemână acele figuri şi glife. Acelea din vremurile de demult, realizate primitiv de oamenii de atunci, sunt rudimentare în raport cu cele pe care noi le putem realiza azi.

Dacă am compara o figură dintr-o peşteră, ce imaginează oameni la vânătoare în urmă cu 15.000 – 20.000 de ani sau chiar mai mult, cu o reproducere a aceleiaşi imagini realizate de un om al prezentului, vom constata că cea de-a doua, adică cea făcută de omul modern, iese mult mai elaborată, chiar dacă omul modern care realizează reproducerea nu ar fi pictor sau artist în domeniu. O asemenea diferenţă majoră se datorează evoluţiei structurii cerebrale umane, care în ultimii 10.000 de ani a cunoscut o perfecţionare a funcţiilor sale.

Dar dacă vorbim despre faptul că scrisul şi implicit simbolurile dezvoltă inteligenţa, ce fel de proces se petrece care dezvoltă factorul inteligenţei? Şi aici o să abordăm nu doar IQ şi EQ, adică inteligenţele legate de intelect şi emoţii, ci şi rezultanta lor. Aceasta se numeşte SQ şi este definită ca fiind Inteligenţa Sufletului. Fiind suma celor două componente IQ şi EQ, SQ poate funcţiona doar dacă cele două emisfere cerebrale sunt echilibrate în activitatea lor. Cu alte cuvinte SQ se poate manifesta doar dacă suntem capabili să analizăm – IQ – şi să contemplăm – EQ – în acelaşi timp un simbol care poartă în el o anumită informaţie. Astfel avem posibilitatea ca folosindu-ne ambele inteligenţe, IQ şi EQ, să descifrăm cu întreaga noastră capacitate mental-afectivă ce conţine acel simbol. Pentru că acesta conţine în el mai multe nivele de informaţie. Şi atunci punând la lucru inteligenţa SQ, interacţionăm la nivel de suflet cu energia simbolului şi cu semnificaţia sa informaţională.

De ce ar trebui să percepem şi să interacţionăm prin SQ la nivelul sufletului?

Pentru că deşi SQ este format din activitatea celor două inteligenţe ce sunt conectate la cele două emisfere cerebrale, definind astfel un întreg al inteligenţei active, în realitate cele două emisfere, dacă sunt echilibrate, se vor afla în conexiune directă cu sufletul. În acest fel percepem raţional şi emoţional energia unui simbol, să zicem unul esoteric, astfel încât după procesarea acestuia din punct de vedere raţional şi emoţional, îl vom înţelege la nivelul sufletului. În altă ordine de idei energia şi informaţia acelui simbol vor fi decodificate la nivelul sufletului prin simţire şi trăire directă, ca impact energo-informaţional, a simbolului respectiv. Dar o asemenea performanţă nu poate fi obţinută dacă nu menţinem funcţia scrisului, care ne ajută la dezvoltarea capacităţilor celor două emisfere cerebrale.

Scriind, fie şi dacă ţinem un simplu jurnal personal, punem mereu în funcţiune noi şi noi trasee neuro-informaţionale care contribuie la dezvoltarea întregului care suntem fiecare dintre noi. Dacă vom fi capabili prin scris să ne dezvoltăm până la nivelul la care vom înţelege, prin percepţie, nu doar energia, ci şi informaţia unei Yantre de exemplu, după o vreme vom putea aborda simbolurile din lanurile de grâu. Iar ceea ce ne transmit aceste desene realizate pe Pământ de către civilizaţiile din alte lumi, vom putea desluşi ulterior după ce ne dezvoltăm inteligenţa, datorită vibraţiei emise de acele configuraţii geometrice din lanurile de culturi. Pentru că adevăratul răspuns la descifrarea unor astfel de desene poate fi obţinut doar prin percepţia vibraţiei pe care acele desene din lanurile de culturi o emit, aşa cum au fost ele concepute de către civilizaţiile extraterestre. Astfel prin experienţa scrisului vom trece de la alfabet la simbolistică şi vom avea şansa în cele din urmă să descifrăm ceea ce Ei ne transmit de decenii prin desenele geometrice pe care le-au lăsat pe Pământ.